Mărunt -ă
Definitie, sens si explicatie
1Mărunt, -ă, marunti, -te, adjectiv
1. De dimensiuni, de proportii reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Taiat, sfaramat, rupt in bucati de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burnita etcetera) Cu stropi sau cu fulgi mici si desi.
2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare, cu marunt.
3. De inaltime, de statura mica; scund, mic. ♦ Scurt.
4. (Despre mers) Cu pasi mici (si grabiti). ♦ (Substantivat, f.art.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.
5. (Despre fiinte) Care este de varsta frageda, abia nascut sau de cativa ani; care este nevarstnic.
6. Figurativ (Despre oameni) Care are o importanta, o valoare redusa; mic, neinsemnat. ♢ Expresie Multe si marunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se afla pe o treapta inferioara intr-o ierarhie; de rand.
7. Figurativ (Despre oameni) Lipsit de intelegere, de generozitate, care dovedeste orizont limitat. [Varianta: (popular) Manunt, -a adjectiv ] – Limba Latina Minutus.
1. De dimensiuni, de proportii reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Taiat, sfaramat, rupt in bucati de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burnita etcetera) Cu stropi sau cu fulgi mici si desi.
2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare, cu marunt.
3. De inaltime, de statura mica; scund, mic. ♦ Scurt.
4. (Despre mers) Cu pasi mici (si grabiti). ♦ (Substantivat, f.art.) Numele unui dans popular; melodie dupa care se executa acest dans.
5. (Despre fiinte) Care este de varsta frageda, abia nascut sau de cativa ani; care este nevarstnic.
6. Figurativ (Despre oameni) Care are o importanta, o valoare redusa; mic, neinsemnat. ♢ Expresie Multe si marunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se afla pe o treapta inferioara intr-o ierarhie; de rand.
7. Figurativ (Despre oameni) Lipsit de intelegere, de generozitate, care dovedeste orizont limitat. [Varianta: (popular) Manunt, -a adjectiv ] – Limba Latina Minutus.
2Marunt antonim: mascat
3Mărunt adjectiv , substantiv
1. adjectiv mic. (Vietati -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: fin. (Nisip -; sare -.)
3. adjectiv verifica cuvantul: scund.
4. adjectiv jos, mic, scund, (regional) pitulat. (Casa -.)
5. adjectiv verifica cuvantul: inferior.
6. adjectiv verifica cuvantul: neinsemnat.
7. adjectiv verifica cuvantul: meschin.
8. adjectiv mic, neinsemnat. (Cheltuieli -.)
9. adjectiv derizoriu, neinsemnat. (O valoare -.)
10. substantiv verifica cuvantul: maruntis.
1. adjectiv mic. (Vietati -.)
2. adjectiv verifica cuvantul: fin. (Nisip -; sare -.)
3. adjectiv verifica cuvantul: scund.
4. adjectiv jos, mic, scund, (regional) pitulat. (Casa -.)
5. adjectiv verifica cuvantul: inferior.
6. adjectiv verifica cuvantul: neinsemnat.
7. adjectiv verifica cuvantul: meschin.
8. adjectiv mic, neinsemnat. (Cheltuieli -.)
9. adjectiv derizoriu, neinsemnat. (O valoare -.)
10. substantiv verifica cuvantul: maruntis.
4Marunt adjectiv m., plural marunti; f. singular marunta, plural marunte
5Mărunt -ta (-ti, -te) 1) Care este de proportii foarte reduse; mic de tot. Pietre -te.
Pasi -ti. ♢ Bani -ti bani in monede divizionare de valoare mica. 2) (despre scris) Care este cu litere foarte mici. 3) (despre persoane) Care este mic de statura; scund. 4) fig.
Care este de mica importanta. ♢ Multe si -te lucruri de tot felul, dar lipsite de importanta. 5) fig. (despre oameni) Care dovedeste lipsa de noblete sufleteasca; lipsit de generozitate; meschin. /<lat. minutus
Pasi -ti. ♢ Bani -ti bani in monede divizionare de valoare mica. 2) (despre scris) Care este cu litere foarte mici. 3) (despre persoane) Care este mic de statura; scund. 4) fig.
Care este de mica importanta. ♢ Multe si -te lucruri de tot felul, dar lipsite de importanta. 5) fig. (despre oameni) Care dovedeste lipsa de noblete sufleteasca; lipsit de generozitate; meschin. /<lat. minutus
6Marunt (marunta), adjectiv – Mic. – Varianta (Banat., Mold) manunt.
Mr., megl. minut.
Limba Latina mĭnŭtus (Puscariu 1037; Candrea-dens., 1058; Rew 5600), conform limba italiana minuto, prov. menut, franceza menu, sp. menudo, port. miudo. in rezultatul normal, cu n propagat, primul n s-a disimulat.
Conform: minut.
Derivat maruntaie, substantiv feminin plural (viscere; maruntisuri; Arg., maruntis), din limba latina mĭnūtalia (Puscariu 1038; Candrea-dens., 1060; Rew 5596), conform limba italiana minutaglia, cat. menudall; marunta, substantiv feminin (rar, ramasita, rest; dans tipic cu pasi marunti); maruntica, substantiv feminin (Arg., bita, par, ciomag); marunte, substantiv feminin (plural, Arg., bani); maruntel, adjectiv (micut); maruntel, substantiv masculin (varietate de struguri); marunti (var. rara, marunta), verb (a farimita, a ciuguli); marunteli, verb (a ciuguli, a farimita), cu sufix expresiv -li, sau direct din maruntel; maruntime, substantiv feminin (micime); maruntis, substantiv neutru (lucru fara importanta, fleac, nimic; detaliu; bami in monede mici); maruntisar, substantiv masculin (negustor de maruntisuri). – Din rom. provine bulgara maruncŭkŭ „contributie de mica importanta” (Capidan, Raporturile, 229).
Mr., megl. minut.
Limba Latina mĭnŭtus (Puscariu 1037; Candrea-dens., 1058; Rew 5600), conform limba italiana minuto, prov. menut, franceza menu, sp. menudo, port. miudo. in rezultatul normal, cu n propagat, primul n s-a disimulat.
Conform: minut.
Derivat maruntaie, substantiv feminin plural (viscere; maruntisuri; Arg., maruntis), din limba latina mĭnūtalia (Puscariu 1038; Candrea-dens., 1060; Rew 5596), conform limba italiana minutaglia, cat. menudall; marunta, substantiv feminin (rar, ramasita, rest; dans tipic cu pasi marunti); maruntica, substantiv feminin (Arg., bita, par, ciomag); marunte, substantiv feminin (plural, Arg., bani); maruntel, adjectiv (micut); maruntel, substantiv masculin (varietate de struguri); marunti (var. rara, marunta), verb (a farimita, a ciuguli); marunteli, verb (a ciuguli, a farimita), cu sufix expresiv -li, sau direct din maruntel; maruntime, substantiv feminin (micime); maruntis, substantiv neutru (lucru fara importanta, fleac, nimic; detaliu; bami in monede mici); maruntisar, substantiv masculin (negustor de maruntisuri). – Din rom. provine bulgara maruncŭkŭ „contributie de mica importanta” (Capidan, Raporturile, 229).
