Definitie Naște - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: NAȘTE, nasc, verb III.
1. Tranzitiv A aduce pe lume un copil, a da viata unui copil. ♦ A fata.
2. Reflexiv A capata viata, a veni pe lume, a incepe sa traiasca. ♢ Intranzitiv Ce naste din pisica soareci mananca.
3. Tranzitiv Figurativ A crea, a plasmui, a produce; a provoca, a starni.
4. Reflexiv Figurativ A se forma, a se ivi, a se isca, a aparea. – Limba Latina Nascere.

Varianta definitie 2: A (se) naste antonim: a (se) sfarsi, a deceda, a muri, a pieri, a raposa, a sucomba, a ucide

Varianta definitie 3: NAȘTE verb
1. a face, (popular) a zamisli, (invechit) a prasi. (O femeie a - un baiat.)
2. verifica cuvantul: procrea.
3. verifica cuvantul: fata.
4. (invechit si reg.) a se prasi. (Caii ce se - din aceste iepe ...)
5. a iesi, a proveni. (Ce - din pisica, soareci mananca.)
6. verifica cuvantul: starni.
7. verifica cuvantul: provoca.

Varianta definitie 4: NAȘTE verb verifica cuvantul: afla, aparea, concepe, crea, descoperi, elabora, face, gasi, gandi, imagina, inventa, isca, ivi, incepe, nascoci, planui, plasmui, porni, produce, proiecta, realiza, scorni, starni.

Varianta definitie 5: Naste verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural nasc, 1 plural nastem; part. nascut

Varianta definitie 6: A SE NAȘTE ma nasc intranz. 1) (despre fiinte) A aparea pe lume; a capata viata. ♢ - cu tichia pe cap a avea noroc; a fi fericit. 2) figurat A aparea pentru prima data; a lua fiinta; a se forma. /<lat. nascere

Varianta definitie 7: A NAȘTE nasc tranz.
A face sa se nasca; a procrea. ♢ Ce - din pisica, soareci mananca se spune, de obicei, despre copiii care au mostenit de la parinti anumite apucaturi rele. /<lat. nascere

Varianta definitie 8: Naste (nasc, nascut), verb –
1. (Înv.) A fata. –
2. A aduce la lumina, a aparea. –
3. (Refl.) A se ivi, a veni pe lume. –
4. A iesi, a se produce. – Mr. nascu, megl. nasc, istr. nǫscu.
Limba Latina nascĕre (Puscariu 1155; Candrea-Dens., 1207; REW 5832), conform limba italiana nascere, prov. naisser, franceza naitre, cat. naixer, sp. nacer, port. nascer. – Derivat nascare, substantiv feminin (nastere); nascator, adjectiv (generator, care da nastere; substantiv masculin, tata); nascut, substantiv neutru (invechit, nastere; cuvant invechit, Nasterea Domnului); nastere, substantiv feminin (faptul de a naste; Craciun; inceput; organ genital femeiesc); renaste, verb, format dupa franceza renaitre; Renastere, substantiv feminin, dupa franceza Renaissance.
Conform: nat.