Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Nebun -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: nebún -ă
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN, -Ă, nebuni, -e, adjectiv , substantiv I. 1. Adjectiv, substantiv masculin și feminin: (Om) care suferă de o boală mintală; alienat, dement. ♢ Expresie A fi (sau a umbla) nebun după cineva (sau după ceva) = a fi foarte îndrăgostit de cineva; a-i plăcea foarte mult cineva sau ceva. Ești nebun? se spune pentru a arăta dezaprobare sau mirare, surpriză față de faptele sau de afirmațiile cuiva. A (o) face pe nebunul = a-și acorda o importanță exagerată, a fi mereu mândru, cu nasul pe sus, nemulțumit. 2. Adjectiv, substantiv masculin și feminin: (Om) lipsit de judecată dreaptă, de rațiune; (om) nesocotit, necugetat, nechibzuit. 3. Adjectiv, substantiv masculin și feminin: (Ființă) neastâmpărată, zvăpăiată, vioaie. 4. Adjectiv Care arată, trădează nebunie. II. Adjectiv 1. Care nu are limite, margini, măsură; prin extensiune enorm, extraordinar; groaznic, cumplit. Un lux nebun. 2. (Înv. și popular) Care nu este bun; rău. III. Substantiv masculin 1. (Rar) Măscărici, bufon (la curțile suveranilor sau ale nobililor). 2. Piesă la jocul de șah. – Ne- + bun.

2 * Cuvantul cu diacritice: nebun
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: Nebun antonim: normal

3 * Cuvantul cu diacritice: nebún
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN substantiv verifica cuvantul: bufon, măscărici, paiață.

4 * Cuvantul cu diacritice: nebún
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN adjectiv verifica cuvantul: amețitor, năucitor, uimitor, uluitor.

5 * Cuvantul cu diacritice: nebún
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN adjectiv , substantiv 1. adjectiv , substantiv (MEDICAL) alienat, dement, descreierat, înnebunit, smintit, țicnit, (livr. și peior.) sonat, (popular și familiar) apucat, candriu, căpiat, deșucheat, strecheat, (învechit și reg.) nerod, (regional) prost, (Transilvania, Maram. și Banat) bolând, (Ban.) pălăurat, (Oltenia și Muntenia) primit, (Moldova) zăluzit, zărghit, (figurativ) săltat, sărit, scrântit, țăcănit. (O persoană -.) 2. adjectiv verifica cuvantul: nebunesc. 3. adjectiv verifica cuvantul: smintit. 4. adjectiv verifica cuvantul: zburdalnic. 5. adjectiv verifica cuvantul: cumplit. 6. adjectiv verifica cuvantul: extraordinar.

6 * Cuvantul cu diacritice: nebún
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: nebun adjectiv m., substantiv masculin, plural nebuni; f. singular nebună, g.-d. art. nebunei, plural nebune

7 * Cuvantul cu diacritice: nebún -i
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN² -i m. Piesă la jocul de șah. /ne- + bun

8 * Cuvantul cu diacritice: nebún -ă -i
Cuvantul fara diacritice: nebun

Definitie: NEBUN¹ -ă (-i, -e) 1) și substantival (despre persoane) Care are tulburări psihice grave; care și-a ieșit din minți; alienat mintal; dement. ♢ - de cap se spune despre cineva care suferă de o boală mintală. Casă de -i spital de boli psihice. Ești -? se spune pentru a-și exprima dezacordul în legătură cu acțiunile, afirmațiile sau cu intențiile cuiva. A fi ca - a-și pierde cumpătul (în urma unei emoții). A fi (sau a umbla) - după cineva (sau după ceva) a-i plăcea cuiva cineva sau ceva nespus de mult. Nu te fă - a) nu te face a nu pricepe; b) nu-ți face de cap; astâmpără-te 2) fig. Care este lipsit de chibzuință în acțiuni; nesocotit; nesăbuit. Gând -. 3) și adverbial Care vădește o putere de nestăvilit; deosebit de tare. Vântul bate -. /ne- + bun