Definitie Necaz - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Necaz, necazuri, substantiv neutru
1. Stare a celui necajit; suparare, mahnire, tristete, amaraciune; suferinta. ♢ Expresie La necaz = in momente de suparare; intr-un moment critic, in primejdie.
2. Ceea ce provoaca cuiva o suferinta fizica sau morala; neajuns, neplacere, impas; (la plural) incercari, greutati.
3. Pornire impotriva cuiva; manie, furie, ciuda, pica. ♢ Locutiune prep.
În necazul (cuiva) = cu intentia de a supara (pe cineva). ♢ A avea necaz (pe cineva) = a fi suparat (pe cineva), a purta (cuiva) pica.
A-i fi (cuiva) necaz = a-i fi ciuda, a-i parea rau (de ceva).
A-i face (cuiva) in necaz = a supara (pe cineva) intentionat.
De necaz = ca riposta la o nemultumire; pentru a-si exprima ciuda, mania. [Varianta: (regional) Nacaz substantiv neutru] – Conform: limba slava (veche) n a k a z ŭ.

Varianta definitie 2: Necaz antonim: bucurie, satisfactie, placere

Varianta definitie 3: Necaz substantiv
1. verifica cuvantul: mahnire.
2. neplacere, suparare, (invechit si popular) price, (invechit) sablazna, scadere, siclet. (Multe -uri a avut de indurat.)
3. pas, suparare. (Și-a spus pe indelete -.)
4. verifica cuvantul: incercare.
5. greutate, incercare, nevoie, suferinta, vicisitudine, (invechit) ispita. (A trecut prin multe -uri.)
6. belea, bucluc, dandana, incurcatura, napasta, neajuns, nemultumire, nenorocire, neplacere, nevoie, pacoste, pocinog, rau, suparare, (invechit si popular) pozna, rautate, (popular) alagea, daravera, pacat, ponos, potca, poticala, zaduf, (invechit si reg.) nacafa, nagoda, (regional) dananaie, incurcala, nazbaca, nazdravanie, pacostenie, suga, sugubina, toroapa, (prin Moldova) bacala, (Transilvania) bai, (Ban., Maram. si Bucovina) beda, (Moldova) chichion, (Oltenia si Banat) cotoarba, (Oltenia, Banat si Transilvania) dabila, (invechit) nesosinta, nevointa, patima, satara, stenahorie. (Ce - a cazut pe el!)
7. verifica cuvantul: nervozitate.
8. verifica cuvantul: invidie.

Varianta definitie 4: Necaz substantiv neutru, plural necazuri

Varianta definitie 5: Necaz -uri n. 1) Situatie complicata si neplacuta. ♢ Ce -! ce suparare! La - a) in momente de suparare; b) intr-un moment critic. 2) Senzatie de suferinta (fizica sau morala); neplacere; impas. ♢ A trage multe -uri a avea de suportat multe suferinte. 3) Pornire ascunsa (impotriva cuiva); pica; ciuda. ♢ De - de ciuda. Mai mare -ul! se spune, cand cineva rateaza o ocazie sigura. A muri (sau A crapa) de - a nu mai putea de ciuda. A avea - pe cineva a) a nutri dusmanie nemarturisita impotriva cuiva; b) a fi suparat pe cineva. A face haz de - a simula voia buna pentru a-si ascunde amaraciunea. /conform limba slava (veche) nakazu

Varianta definitie 6: Necaz (necazuri), substantiv neutru –
1. Chin, dezgust, neplacere. –
2. Ciuda, suparare. –
3. Invidie. – Varianta (Moldova) nacaz.
Sl. nakazŭ „instructie”, din nakazati „a pedepsi” (Miklosich, Slaw.
Elem., 31; Cihac, II, 208), conform bulgara nakaz „nenorocire”, limba sarba: nakaz „avorton”, ceh. nakaz „epidemie”. – Derivat necaji, verb (a intrista, a mihni; a se supara; a contraria, a infuria); necajicios, adjectiv (irascibil); necajos, adjectiv (rar, suparator).