Necuviință
Definitie, sens si explicatie
1Necuviință, necuviinte, substantiv feminin Lipsa de respect; fapta, atitudine, vorba lipsita de cuviinta; indecenta, obraznicie; impolitete, grosolanie, mojicie. – Ne- + Cuviinta.
2Necuviinta antonim: cuviinta, politete
3Necuviință substantiv
1. verifica cuvantul: obraznicie.
2. verifica cuvantul: mitocanie.
3. verifica cuvantul: obscenitate.
1. verifica cuvantul: obraznicie.
2. verifica cuvantul: mitocanie.
3. verifica cuvantul: obscenitate.
4Necuviinta substantiv feminin, g.-d. art. necuviintei; plural necuviinte
5Necuviință -e f. 1) Lipsa de buna-credinta; indecenta. 2) Fapta sau vorba ne-cuviinciosa. /ne- + cuviinta
