Negru
Definitie, sens si explicatie
1Negru antonim: alb, balai
2Négru substantiv verifica cuvantul: bezna, intunecare, intunecime, intuneric, jeg, murdarie, necuratenie, negura, obscuritate.
3Négru adjectiv , substantiv
1. adjectiv (popular) pacuriu, (regional) muriu, (invechit) ponegrit. (De culoare -)
2. adjectiv lai. (Oaie, lana -.)
3. substantiv negreala, negreata, (rar) negrime, (regional) cerneala. (De un - stralucitor.)
4. adjectiv innegrit, (popular) cernit. (Un obiect -.)
5. adjectiv verifica cuvantul: indoliat.
6. substantiv (popular) arap. (- din Africa Centrala.)
7. adjectiv verifica cuvantul: bronzat.
8. adjectiv verifica cuvantul: intunecos.
9. adjectiv verifica cuvantul: murdar.
1. adjectiv (popular) pacuriu, (regional) muriu, (invechit) ponegrit. (De culoare -)
2. adjectiv lai. (Oaie, lana -.)
3. substantiv negreala, negreata, (rar) negrime, (regional) cerneala. (De un - stralucitor.)
4. adjectiv innegrit, (popular) cernit. (Un obiect -.)
5. adjectiv verifica cuvantul: indoliat.
6. substantiv (popular) arap. (- din Africa Centrala.)
7. adjectiv verifica cuvantul: bronzat.
8. adjectiv verifica cuvantul: intunecos.
9. adjectiv verifica cuvantul: murdar.
4Négru adjectiv verifica cuvantul: apasator, deprimant, dezolant, sumbru.
5Négru adjectiv , adverb verifica cuvantul: aprig, aspru, barbar, brutal, cainos, crancen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, necrutator, neiertator, neimblanzit, neinduplecat, neindurat, neindurator, nemilos, neomenos, neuman, rau, salbatic, sangeros, violent.
6Negru adjectiv m., substantiv masculin (silabe -gru), art. negrul, plural negri, art. negrii; f. singular neagra, plural negre
7Negru substantiv neutru (silabe -gru), art. negrul
8Négru3 neagra (negri, negre) 1) Care este de culoarea carbunelui, a smoalei, a funinginii etcetera Ochi negri. ♢ Paine neagra paine de culoare inchisa, facuta din faina integrala. Cafea neagra bautura de cafea, fara adaus de lapte. Pamant - cernoziom. 2) (de-spre persoane) Care are parul, pielea, ochii de culoare inchisa; brunet; oaches; smolit; negricios. ♢ - la fata smead. 3) Care apartine rasei de oameni, ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. ♢ Rasa neagra una dintre rasele umane, originara din Africa, caracterizata prin culoarea foarte intunecata a pielii si prin parul cret. 4) pop.
Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru -. 6) figurat Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ♢ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face - la fata a se infuria. A avea suflet - (sau A fi - la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum
Care este murdarit; plin de murdarie; murdar. Maini negre. 5) Care este lipsit de lumina; intunecat; intunecos; obscur. Codru -. 6) figurat Care are caracter negativ; rau. Zile negre. ♢ Mizerie (sau saracie) neagra saracie cumplita. Boala neagra epilepsie. Piata neagra loc clandestin, unde vanzarea si cumpararea este interzisa. A se face - la fata a se infuria. A avea suflet - (sau A fi - la suflet) a fi foarte rau. /<lat. nigrum
9Négru2 -i m.
Persoana care face parte din rasa ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. /<lat. nigrum
Persoana care face parte din rasa ce se caracterizeaza prin culoarea foarte inchisa a pielii. /<lat. nigrum
10Négru1 n. 1) Culoare neagra; negreala. ♢ A asterne - pe alb a scrie. A deosebi albul de - a deosebi binele de rau. A face albul - si -l alb (sau A face din - alb si din alb -) a prezenta lucrurile altfel decat sunt in realitate; a denatura; a falsifica. A vedea (sau a zugravi) totul (sau toate) in - a considera lucrurile mai rele decat sunt in realitate; a fi pesimist. (Nici) cat (e) - sub unghie foarte putin. 2) Întuneric de nepatruns; intunecime; bezna. ♢ A i se face cuiva - inaintea (sau Pe dinaintea) ochilor a i se face cuiva rau din cauza unei dureri sau a unei emotii negative puternice. 3): (A fi) in - a fi imbracat in vesminte de doliu; (a fi) indoliat. 4) Preparat cosmetic (pentru gene, sprancene etcetera) de culoare neagra; rimel. /<lat. nigrum
11Negru, negri substantiv masculin persoana folosita de cineva pentru a executa in numele acestuia, partial sau total, si intr-un anonimat deplin, anumite lucruri care cer o calificare superioara (Nota: Definitia este preluata din Dictionar de argou al limbii romane, Editura Niculescu, Bucuresti, 2006)
12Negru (neagra), adjectiv –
1. De culoarea funinginii. –
2. Brun, intunecat. –
3. Murdar. –
4. Nefast, funest. –
5. (S.m.) Arap, negroid. – Mr. negru, negur, megl., istr. negru.
Limba Latina nĭgrum (Puscariu 1167; Candrea-dens., 1219; Rew 5917); conform limba italiana nero, prov. negro, franceza noir, sp., port. negro. – Derivat negreala, substantiv feminin (calitatea de negru; vopsea neagra; nuanta de negru; Mold., Trans., cerneala); negreata, substantiv feminin (negriciune), pe care Puscariu 1166 si Rew 5919 il trimit la limba latina nĭgritia; negri (var. inegri), verb (a da culoare neagra; a intuneca; a detracta); negricios, adjectiv (aproape negru; brunet); negriciune, substantiv feminin (negreata); negrilica (var. negrusca), substantiv feminin (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, conform arapusca, femeiusca, muierusca (dupa Puscariu, Dacor., Vii, 468, negrusca ar indica o incrucisare cu cernusca); negroaica, substantiv feminin (femeie neagra); negrioara, substantiv feminin (bruna); negriu, adjectiv (aproape negru); negritura, substantiv feminin (imbracaminte murdara); ponegri, verb (a denigra), incrucisare a lui inegri cu limba slava (veche) počruniti (Titin); ponegreala, substantiv feminin (denigrare); ponegritor, adjectiv (denigrator). – Din rom. provin mag. nyegra „oaie neagra” (Edelspacher 20), limba neogreaca: νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu, Lehnwörter, 37).
1. De culoarea funinginii. –
2. Brun, intunecat. –
3. Murdar. –
4. Nefast, funest. –
5. (S.m.) Arap, negroid. – Mr. negru, negur, megl., istr. negru.
Limba Latina nĭgrum (Puscariu 1167; Candrea-dens., 1219; Rew 5917); conform limba italiana nero, prov. negro, franceza noir, sp., port. negro. – Derivat negreala, substantiv feminin (calitatea de negru; vopsea neagra; nuanta de negru; Mold., Trans., cerneala); negreata, substantiv feminin (negriciune), pe care Puscariu 1166 si Rew 5919 il trimit la limba latina nĭgritia; negri (var. inegri), verb (a da culoare neagra; a intuneca; a detracta); negricios, adjectiv (aproape negru; brunet); negriciune, substantiv feminin (negreata); negrilica (var. negrusca), substantiv feminin (chica-voinicului, Nigella arvensis), pentru sufix, conform arapusca, femeiusca, muierusca (dupa Puscariu, Dacor., Vii, 468, negrusca ar indica o incrucisare cu cernusca); negroaica, substantiv feminin (femeie neagra); negrioara, substantiv feminin (bruna); negriu, adjectiv (aproape negru); negritura, substantiv feminin (imbracaminte murdara); ponegri, verb (a denigra), incrucisare a lui inegri cu limba slava (veche) počruniti (Titin); ponegreala, substantiv feminin (denigrare); ponegritor, adjectiv (denigrator). – Din rom. provin mag. nyegra „oaie neagra” (Edelspacher 20), limba neogreaca: νιάγϰρον „berbec negru” (Murnu, Lehnwörter, 37).