Nemernic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Nemérnic, -ă, nemernici, -ce, adjectiv , substantiv masculin si feminin:
1. (Om) ticalos, infam, marsav. ♦ (Om) de nimic, fara valoare; nevrednic, neputincios.
2. (Popular) (Om) vrednic de mila, sarman.
3. (Înv.) (Om) strain, pribeag, pripasit. – Din limba slava (veche) Namĕrĩnŭ „care vine”.
1. (Om) ticalos, infam, marsav. ♦ (Om) de nimic, fara valoare; nevrednic, neputincios.
2. (Popular) (Om) vrednic de mila, sarman.
3. (Înv.) (Om) strain, pribeag, pripasit. – Din limba slava (veche) Namĕrĩnŭ „care vine”.
2Nemernic antonim: vrednic
3Nemérnic adjectiv , substantiv verifica cuvantul: incapabil, necapabil, neputincios, prapadit, pribeag, pripasit, slabanog, strain, venetic.
4Nemérnic adjectiv verifica cuvantul: biet, nenorocit, nevoias, sarac, sarman.
5Nemérnic adjectiv , substantiv verifica cuvantul: ticalos.
6Nemernic adjectiv m., substantiv masculin, plural nemernici; f. singular nemernica, g.-d. art. nemernicei, plural nemernice
7Nemérnic -ca (-ci, -ce) si substantival (despre persoane) 1) Care este de nimic; lipsit de valoare; netrebnic. 2) Care este in stare sa comita fapte nedemne; infam; josnic; abject; afurisit; ticalos; marsav; netrebnic. 3) inv.
Care trezeste compatimire; nenorocit; netrebnic. 4) inv.
Care a venit din alta parte; venetic. /<sl. namĕrinu
Care trezeste compatimire; nenorocit; netrebnic. 4) inv.
Care a venit din alta parte; venetic. /<sl. namĕrinu