Neoclasic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Neoclasic, -ă, neoclasici, -ce, adjectiv Care apartine neoclasicismului, privitor la neoclasicism, specific neoclasicismului. [Pronuntat: ne-o-] – Din franceza Neo-classique.
2Neoclasic adjectiv m. (silabe ne-o-cla-) clasic
3Neoclasic -ca (-ci, -ce) Care tine de neoclasicism; propriu neoclasicismului. Stil -. [Silabe: Ne-o-] /<fr. neo-classique
4Neoclasic, -ă adjectiv
1. Care are ca model arta si arhitectura clasica; referitor la neoclasicism.
2. Curent neoclasic = curent care, afirmand pretinsa capacitate de autoreglare armonioasa a capitalului, se intoarce spre tezele pretins clasice. [Conform: franceza neo-classique, limba italiana neoclassico].
1. Care are ca model arta si arhitectura clasica; referitor la neoclasicism.
2. Curent neoclasic = curent care, afirmand pretinsa capacitate de autoreglare armonioasa a capitalului, se intoarce spre tezele pretins clasice. [Conform: franceza neo-classique, limba italiana neoclassico].
5Neoclasic, -ă adjectiv I. referitor la neoclasicism. o stil - = stil care are ca model arta si arhitectura clasica.
Ii. curent - = curent in stiinta economica burgheza, care, afirmand capacitatea de autoreglare armonioasa a capitalului, se intoarce spre tezele sale clasice. (< franceza neo-classique)
Ii. curent - = curent in stiinta economica burgheza, care, afirmand capacitatea de autoreglare armonioasa a capitalului, se intoarce spre tezele sale clasice. (< franceza neo-classique)