Nominal -ă
Definitie, sens si explicatie
1Nominal, -ă, nominali, -e, adjectiv
1. Care contine nume, care indica un nume, de nume; dupa nume; pe nume. ♢ Valoare nominala = valoare indicata pe o actiune, pe o hartie-moneda (care uneori nu corespunde cu valoarea reala; valoare oficiala.
Putere (sau valoare) nominala = putere pentru care a fost conceput un anumit sistem tehnic. ♦ Care figureaza (numai) cu numele; care este de forma. ♦ Care este calculat in bani.
2. (Gram.) Care face parte din categoria numelui, care tine de categoria numelui, care se adauga la nume, care formeaza un nume. ♢ Flexiune nominala = declinare.
Predicat nominal = predicat alcatuit dintr-un nume predicativ si un verb copulativ la un mod personal. – Din franceza Nominal, limba latina Nominalis.
1. Care contine nume, care indica un nume, de nume; dupa nume; pe nume. ♢ Valoare nominala = valoare indicata pe o actiune, pe o hartie-moneda (care uneori nu corespunde cu valoarea reala; valoare oficiala.
Putere (sau valoare) nominala = putere pentru care a fost conceput un anumit sistem tehnic. ♦ Care figureaza (numai) cu numele; care este de forma. ♦ Care este calculat in bani.
2. (Gram.) Care face parte din categoria numelui, care tine de categoria numelui, care se adauga la nume, care formeaza un nume. ♢ Flexiune nominala = declinare.
Predicat nominal = predicat alcatuit dintr-un nume predicativ si un verb copulativ la un mod personal. – Din franceza Nominal, limba latina Nominalis.
2Nominal adjectiv nominativ. (Libret -.)
3Nominal adjectiv m., plural nominali; f. singular nominala, plural nominale
4Nominal -a (-i, -e) 1) Care tine de nume; propriu numelor. ♢ Valoare -a a) valoare indicata pe o hartie de banca; b) valoare calculata in bani. 2) Care figureaza doar cu numele, in mod formal. 3) lingv.
Care face parte din clasa numelor; care are valoare sau functie de nume. ♢ Predicat - predicat format dintr-un verb copulativ si un nume predicativ. /<fr. nominal, limba latina nominalis
Care face parte din clasa numelor; care are valoare sau functie de nume. ♢ Predicat - predicat format dintr-un verb copulativ si un nume predicativ. /<fr. nominal, limba latina nominalis
5Nominal, -ă adjectiv
1. De nume; pe nume; dupa nume. ♢ (Ec.) Valoare nominala = valoare indicata pe o actiune sau pe un bilet de banca si care nu corespunde uneori cu valoarea ei reala.
2. (Gram.) Care se refera la nume sau face parte din categoria numelui; care formeaza un nume. ♢ Flexiune nominala = flexiunea partilor de vorbire declinabile; predicat nominal = predicat format dintr-un nume predicativ si o copula. [Conform: franceza nominal, limba latina nominalis < nomen – nume].
1. De nume; pe nume; dupa nume. ♢ (Ec.) Valoare nominala = valoare indicata pe o actiune sau pe un bilet de banca si care nu corespunde uneori cu valoarea ei reala.
2. (Gram.) Care se refera la nume sau face parte din categoria numelui; care formeaza un nume. ♢ Flexiune nominala = flexiunea partilor de vorbire declinabile; predicat nominal = predicat format dintr-un nume predicativ si o copula. [Conform: franceza nominal, limba latina nominalis < nomen – nume].
6Nominal, -ă adjectiv
1. referitor la nume, pe nume; dupa nume; pe care e scris numele titularului; nominativ. o (ec.) valoare -a = valoare inscrisa cifric pe o actiune, pe un bilet de banca, timbru etcetera ♢ care figureaza (numai) cu numele.
2. (gram.) care face parte, care tine de categoria numelui. o flexiune -a = declinare. (< franceza nominal, limba latina nominalis)
1. referitor la nume, pe nume; dupa nume; pe care e scris numele titularului; nominativ. o (ec.) valoare -a = valoare inscrisa cifric pe o actiune, pe un bilet de banca, timbru etcetera ♢ care figureaza (numai) cu numele.
2. (gram.) care face parte, care tine de categoria numelui. o flexiune -a = declinare. (< franceza nominal, limba latina nominalis)