Nuanța
Definitie, sens si explicatie
1Nuanța, nuantez, verb I. Tranzitiv
1. A reproduce, a da nuantele unei culori, ale unui ton etcetera; a reda ceva in diverse nuante.
2. Figurativ A pune in evidenta (prin treceri subtile, gradate), a reliefa prin mijloace expresive; a colora, a da expresie. [Pronuntat: nu-an-] – Din franceza Nuancer.
1. A reproduce, a da nuantele unei culori, ale unui ton etcetera; a reda ceva in diverse nuante.
2. Figurativ A pune in evidenta (prin treceri subtile, gradate), a reliefa prin mijloace expresive; a colora, a da expresie. [Pronuntat: nu-an-] – Din franceza Nuancer.
2Nuanța verb verifica cuvantul: doza.
3Nuanta verb (silabe nu-an-), indicativ prezent 1 singular nuantez, 3 singular si plural nuanteaza
4A Nuanța -ez tranz. 1) (culorile pe un tablou sau desen) A prezenta in diferite nuante, asortand (pentru ca trecerea de la una la alta sa fie abia perceptibila). 2) A interpreta tinand seama de cele mai mici nuante. - o piesa muzicala. 3) figurat A varia prin nuante. - stilul. 4) A exprima, tinand seama de cele mai delicate diferente. A-si - gandurile. [Silabe Nu-an-] /<fr. nuancer
5Nuanța verb I. tr.
1. A imbina culorile in asa fel, incat trecerea de la una la alta sa se observe foarte putin.
2. (Figurat) A exprima diferentele fine, usoare, nuantele; a da expresie. [Pronume nu-an-. / < franceza nuancer].
1. A imbina culorile in asa fel, incat trecerea de la una la alta sa se observe foarte putin.
2. (Figurat) A exprima diferentele fine, usoare, nuantele; a da expresie. [Pronume nu-an-. / < franceza nuancer].