Definitie Nădejde - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: NĂdÉjde, nadejdi, substantiv feminin Încredere sau convingere ca ceea ce faci ori doresti se va realiza; speranta, nadajduire; incredere in sprijinul, in ajutorul cuiva sau a ceva, certitudine ca cineva sau ceva va fi favorabil, de ajutor. ♢ Locutiune adjectiv De nadejde = in care poti avea toata increderea. ♢ Locutiune adverb De (sau cu) nadejde = asa cum trebuie, foarte bine; solid, temeinic. ♢ Locutiune verb A trage nadejde = a spera, a nadajdui. ♢ Expresie În nadejdea... = in speranta..., bazandu-se pe...
A se lasa in nadejdea (cuiva) = a conta (pe...), a se bizui (pe...).
A-si pune (sau a avea) nadejdea (in cineva) = a se baza pe sprijinul (cuiva), a se increde (in...).
Slaba nadejde = putin probabil, nesigur. ♦ (Concretizat) Ceea ce da incredere, certitudinea ca se va realiza dorinta cuiva. – Din limba slava (veche) Nadežda.

Varianta definitie 2: Nadejde antonim: deznadejde

Varianta definitie 3: NĂdÉjde substantiv
1. verifica cuvantul: speranta.
2. credinta, speranta, (rar) nadajduire, (invechit) nadajduinta. (Nu si-a pierdut - in mai bine.)
3. incredere, siguranta. (Pot sa am - in voi?)

Varianta definitie 4: Nadejde substantiv feminin, g.-d. art. nadejdii; plural nadejdi

Varianta definitie 5: NĂdÉjde -i f. 1) Credinta in posibili-tatea realizarii unei dorinte sau a unei actiuni; sentiment al unei persoane care spera; spe-ranta. ♢ De - a) pe care te poti bizui; de in-credere; b) sigur; c) trainic; temeinic. Cu - a) cu incredere; b) foarte bine; solid. În -ea sperand ca. Slaba - putin probabil; este pro-blematic. A trage - a nadajdui; a spera. A avea - (sau A-si pune -ea) in cineva a conta pe cineva. A se lasa in -ea cuiva (sau A ceva) a se bizui (fara temei) pe cineva (sau pe ceva). A trai cu -ea a trai sperand. A pierde -ea a inceta de a mai spera; a se descuraja. A pierde -ea in cineva a) a nu mai avea incredere in cineva; b) a fi deza-magit. 2) Persoana sau lucru de la care se as-teapta multe; speranta. [G.-D. Nadejdii] /<sl. nadežda

Varianta definitie 6: Nadejde (nadejdi), substantiv feminin –
1. Speranta. –
2. (Înv.) Asteptare.
Sl. (bg.) nadežda (Miklosich, Lexicon, 401; Cihac, II, 208), conform ceh. nadĕže. – Derivat nadajdui, verb (a spera, a avea speranta); nadai, verb (Trans., a astepta, a presimti, a prevedea), din limba slava (veche) nadĕjati; nadajduitor, adjectiv (care spera); desnadajdui, verb (a despera).