Definitie Oare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Oare adverb interog. (De obicei intareste valoarea interogativa sau dubitativa a unei propozitii) Oare nu cumva a venit pe la d-ta pe-acasa? – Limba Latina Volet.
Conform: limba albaneza v a l l ë.

Varianta definitie 2: Oare conjunctie: verifica cuvantul: fie, ori, sau.

Varianta definitie 3: Oare adverb (interogativ)
1. poate?, (astazi rar) au?, (invechit si popular) ori?, (regional) doar? (- nu ti-am dat ce ai vrut?)
2. dar?, pai? (- asa sa fie?)

Varianta definitie 4: Oare adverb

Varianta definitie 5: Oare adverb (atribuie celor spuse valoare interogativa sau dubitativa): - asa sa fie? Se poate -? /<lat. volet

Varianta definitie 6: Oare adverb – Serveste pentru a intari interogatia: atunci, asadar, deci. – Varianta ori.
Mr. ori.
Limba Latina *volet, forma populara in loc de vult „vrea” (Tiktin, Scriban).
Derivat din oara „data” (Candrea) e mai dificil semantic. – Varianta ori, identica semantic in interogatie, se prefera acum in alternanta ori... ori (sau... sau) si se pare sa se nuanteze diferit in compunere.
Comp. doara (var. doar, familiar dor), adverb (atunci, deci, serveste pentru a intari interogatia; poate, intimplator; macar, cel putin; posibil; numai; la urma urmei), in loc de de oare (dupa Cihac, I, 183; Candrea-Dens., 1270 si Candrea, din limba latina de hora; dupa Philippide, Principii, 93, din limba latina dolet; dupa Procopovici, Dacor., III, 629-42, in loc de a doua oara; dupa Scriban, din limba latina *devolet; oarecine, pronume indef. (o persoana nedeterminata); oricine, pronume indef. (cineva); orisicine, pronume indef. (cineva); oarece, pronume indef. (un anumit lucru); ori(si)ce, pronume indef. (un lucru oarecare); oarecare (var. ori(si)care), adjectiv indef. (cineva); oarecind, adverb (intr-un timp nedeterminat, odata); ori(si)cind, adverb (in orice moment, totdeauna); oarecit, adjectiv (o anumita cantitate); ori(si)cit, adjectiv (orice cantitate); oarecum, adverb (intr-un anumit fel); ori(si)cum, adverb (de orice fel); oareunde, adverb (intr-o anumita parte); ori(si)unde, adverb (in orice loc).
Nuantele indicate nu sint perfect delimitate; oaresi- este ceva mai rar decit orisi-.
Pentru comp. conform limba latina -vult, sp. quiera, limba slava (veche) ašte.
Din rom. provine iud. sp. or „sau” (Wagner 75) si rut. vare (Miklosich, Wander., 20; Candrea, Elemente, 408).