Obediență
Definitie, sens si explicatie
1Obediénță, obediente, substantiv feminin (Livresc) Supunere, ascultare. [Pronuntat: -di-en-] – Din franceza Obedience, limba latina Obedientia.
2Obediénță substantiv verifica cuvantul: ascultare, cumintenie, docilitate, supunere.
3Obedienta substantiv feminin (silabe -di-en-), g.-d. art. obedientei; plural obediente
4Obediénță substantiv feminin (Liv.) Supunere, ascultare. [Pronume -di-en-. / conform limba latina oboedientia, franceza obedience].
5Obediénță substantiv feminin supunere, ascultare. (< franceza obedience, limba latina oboedientia)