Obijdui
Definitie, sens si explicatie
1Obijdui, obijduiesc, verb Iv.
Tranzitiv (Înv.) A asupri, a impila. ♦ A nedreptati, a jigni, a ofensa. – Din limba slava (veche) Obiždon (prez. indicativ al lui obidĕti).
Tranzitiv (Înv.) A asupri, a impila. ♦ A nedreptati, a jigni, a ofensa. – Din limba slava (veche) Obiždon (prez. indicativ al lui obidĕti).
2Obijdui verb verifica cuvantul: asupri, exploata, impila, impovara, napastui, oprima, oropsi, persecuta, prigoni, tiraniza, urgisi.
3Obijdui verb, indicativ prezent 1 singular si 3 plural obijduiesc, imperfect 3 singular obijduia; conjunctie: prezent 3 singular si plural obijduiasca
4A obijdui -iesc tranzitiv popular 1) A face sa sufere, cauzand o obida. 2) A inzestra in mod insuficient (cu ceva). În ce priveste statura, natura l-a -it. 3) inv.
A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a oprima; a impila /<sl. obiždon
A lipsi de drepturi prin abuz de putere; a asupri; a oprima; a impila /<sl. obiždon