Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Obligație
1 * Cuvantul cu diacritice: obligáție
Cuvantul fara diacritice: obligatie
Definitie: OBLIGAȚIE, obligații, substantiv feminin 1. Datorie, sarcină, îndatorire. 2. Raport juridic civil prin care una sau mai multe persoane au dreptul de a pretinde altor persoane, care le sunt îndatorate, să dea, să facă sau să nu facă ceva. 3. Hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor și-i dă dreptul de a primi, pentru suma împrumutată, un anumit venit fix sub formă de dobândă. [Varianta: obligațiune substantiv feminin] – Din franceza obligation, limba latina obligatio, -onis.
2 * Cuvantul cu diacritice: obligáție
Cuvantul fara diacritice: obligatie
Definitie: OBLIGAȚIE substantiv 1. datorie, îndatorire, însărcinare, sarcină, (învechit) dator, datorință, îndatorință. (- ta este să rezolvi problema.)2. verifica cuvantul: oficiu. 3. an-gajament, îndatorire, sarcină, (popular) legătură. (- ta față de el este ...)4. îndatorire, răspundere. (Are multe -.)5. datorie, îndatorire, (livresc) servitute. (- față de propria noastră concepție.)6. verifica cuvantul: cerință.
3 * Cuvantul cu diacritice: obligáție
Cuvantul fara diacritice: obligatie
4 * Cuvantul cu diacritice: obligáție -i
Cuvantul fara diacritice: obligatie
Definitie: OBLIGAȚIE -if. 1) Sarcină obligatorie; angajament; datorie. 2) Act juridic care obligă o persoană la o anumită acțiune. 3) Hârtie de valoare care se emite cu ocazia unui împrumut de stat. [G.-D. obligației; Sil. -bli-, -ți-e] franceza obligation, limba latina obligatio, -onis
5 * Cuvantul cu diacritice: obligáție
Cuvantul fara diacritice: obligatie
Definitie: OBLIGAȚIEsubstantiv feminin1. Datorie; angajament, îndatorire. ♦ Obligațiune (2) [în DN]. ♦ Act prin care cineva se obligă sau este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 2. Datorie morală; motiv de recunoștință. [Genitiv -iei, varianta obligațiune substantiv feminin / conform limba latina obligatio, franceza obligation, limba rusa obligațiia].
6 * Cuvantul cu diacritice: obligáție
Cuvantul fara diacritice: obligatie
Definitie: OBLIGAȚIEsubstantiv feminin 1. datorie; angajament, îndatorire. 2. (jur.) act prin care cineva se obligă ori este obligat să plătească o sumă sau să (nu) facă un anumit lucru. 3. (în forma obligațiune) hârtie de valoare care conferă posesorului ei calitatea de creditor față de instituția emitentă. (< franceza obligation, limba latina obligatio)
Informatii si statistici despre acest cuvant
Cuvantul este compus din: 10 litere.
Fiind format din 10 litere, acest cuvant este de dimensiune mare. Cuvantul nu contine diacritica: ă Cuvantul nu contine diacritica: â Cuvantul nu contine diacritica: î Cuvantul nu contine diacritica: ș Cuvantul contine diacritica: ț Cuvantul nu contine diacritica: ö Cuvantul incepe cu litera "o" si se termina cu litera "e"
DexDefinitie.com este un site dictionar al limbii romane. Gasiti aici aproape toate cuvintele din limba romana, impreuna cu explicatii (definitii). Mai gasiti si statistici legate de fiecare cuvant. Baza de date contine 131.563 de definitii, explicatii, antonime, sinonime.
Site-ul functioneaza excelent pe telefoane mobile Android is iOS. Daca aveti de adaugat vreun cuvant, de facut o corectare, va rugam sa folositi pagina de contact pentru a ne trimite un mesaj.
