Oblu oablă
Definitie, sens si explicatie
1Oblu, oablă, obli, oable, adjectiv , adverb I. Adjectiv
1. (Popular) Care se prezinta ca o linie dreapta; fara cotituri, drept. ♦ (Despre campii) Plan, neted. ♦ (Despre inaltimi, urcusuri) Aproape vertical; abrupt.
2. (Despre mers) Încet si uniform. Ii. Adv. (Popular) În linie dreapta; drept; prin extensiune (in legatura cu verbe de miscare) fara inconjur, fara ocol, direct. – Din limba slava (veche) Oblŭ.
1. (Popular) Care se prezinta ca o linie dreapta; fara cotituri, drept. ♦ (Despre campii) Plan, neted. ♦ (Despre inaltimi, urcusuri) Aproape vertical; abrupt.
2. (Despre mers) Încet si uniform. Ii. Adv. (Popular) În linie dreapta; drept; prin extensiune (in legatura cu verbe de miscare) fara inconjur, fara ocol, direct. – Din limba slava (veche) Oblŭ.
2Oblu adjectiv verifica cuvantul: abrupt, drept, neted, perpendicular, pieptis, piezis, plan, plat, prapastios, priporos, rapos, ses, vertical.
3Oblu adjectiv , adverb verifica cuvantul: drept.
4Oblu adverb verifica cuvantul: ata, chiar, direct, exact, intocmai, neocolit, precis, sfoara, tocmai.
5Oblu adjectiv m. (silabe -blu), plural obli; f. singular oabla, plural oable
6Oblu oabla (obli, oable) si adverbial 1) Care are aspect de linie dreapta; fara cotituri; drept. 2) (despre terenuri, campii) Care are suprafata dreapta; fara ridicaturi sau adancituri; plan; neted. 3) (despre inaltimi, urcusuri) Care este aproape vertical; cu panta repede; abrupt. [Silabe O-blu] /<sl. oblu
7Oblu, oable, substantiv neutru (invechit) rindea, gealau.
8Oblu (oabla), adjectiv –
1. (Înv.) Rotund. –
2. Plan lis. –
3. (Adv.) Direct, drept.
Sl. oblu „rotund” (Miklosich, Slaw.
Elem., 32; Cihac, Ii, 220; Conev 97), conform limba sarba:, cr. obli „rotund”, pol. obły „rotund”, limba rusa oblyi „indesat”. – Derivat oblet (var. oblete), substantiv masculin (peste, Alburnus lucidus); obli, verb (a netezi, a egala; a gelui), unde a intervenit in ultimul sens oblu, substantiv neutru (rindea), cuvint trans., din limba germana Hobel.
1. (Înv.) Rotund. –
2. Plan lis. –
3. (Adv.) Direct, drept.
Sl. oblu „rotund” (Miklosich, Slaw.
Elem., 32; Cihac, Ii, 220; Conev 97), conform limba sarba:, cr. obli „rotund”, pol. obły „rotund”, limba rusa oblyi „indesat”. – Derivat oblet (var. oblete), substantiv masculin (peste, Alburnus lucidus); obli, verb (a netezi, a egala; a gelui), unde a intervenit in ultimul sens oblu, substantiv neutru (rindea), cuvint trans., din limba germana Hobel.
