Definitie Obște - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: OBȘTE, obsti, substantiv feminin
1. (Înv. si popular) Colectivitate, comunitate, populatie, popor; prin extensiune masa mare de oameni, gloata, multime; obstime. ♢ De obste = A) loc. adjectiv care priveste sau intereseaza pe toti, care apartine tuturor; comun, general, public; B) loc. adverb impreuna, fara exceptie, deopotriva; C) loc. adverb in mod obisnuit, de obicei; D) loc. adverb pretutindeni, peste tot.
2. (Înv.) Prin specializare: Comunitate a calugarilor de la o manastire; prin extensiune chinovie.
3. (Înv.) Obsteasca adunare; prin extensiune adunare, consiliu.
4. Forma de organizare sociala specifica oranduirii feudale, care face legatura intre aceasta si oranduirile anterioare si care se caracterizeaza prin munca in comun si prin imbinarea proprietatii private cu cea colectiva. ♦ Asociatie, intovarasire. [Varianta: Obstie substantiv feminin] – Din limba slava (veche) Obĩštije.

Varianta definitie 2: OBȘTE substantiv verifica cuvantul: adunare, chinovie, colectivi-tate, masa, multime, norod, popor, sfat, tara.

Varianta definitie 3: OBȘTE substantiv
1. verifica cuvantul: colectivitate.
2. (IST.) obste sateasca = obste teritoriala, obste vicinala; obste teritoriala verifica cuvantul: obste sateasca; obste vicinala verifica cuvantul: obste sateasca.

Varianta definitie 4: Obste substantiv feminin, g.-d. art. obstii; plural obsti

Varianta definitie 5: OBȘTE -i f. cuvant invechit 1) Colectivitate, co-munitate de oameni uniti la o anumita treapta de dezvoltare istorica; societate. 2) Repre-zentanta a poporului; adunare obsteasca. 3) rar Grup de oameni care isi petrec timpul liber sau merg undeva impreuna; companie; societate. 4) Forma de cooperare economica pentru producerea de bunuri agricole. - taraneasca. ♢ De - comun, public. [G.-D. Obstii] /<sl. obištije

Varianta definitie 6: Obste (obsti), substantiv feminin –
1. Comunitate, colectivitate, public. –
2. Asociatie, cooperativa, devalmasie. – Varianta obstie.
Sl. obišti „colectivitate” (Miklosich, Slaw.
Elem., 33; Cihac, II, 223), conform limba slava (veche) obištije „comunitate”, bulgara, limba sarba: obšti. – Derivat obstesc, adjectiv (comun, public, general); obsteste, adverb (in comun); obsti, verb (a face public, a divulga); obstime, substantiv feminin (public); ob(e)stnic, adjectiv (public, general), cuvant invechit, din limba slava (veche) obeštiniku; obstuitor, substantiv masculin (invechit, participant); obstire, substantiv feminin (comunitate; dare in vileag), cuvant invechit; obestui, verb (invechit, a trai in comunitate), din limba slava (veche) obištevati; obstui, verb (a participa), cuvant invechit – Din rom. pare ca provine mag. hopsa, plural hopsak, de unde opsag, substantiv neutru (Trans., birfa), conform Draganu, Dacor., VI,
300. Hopse, substantiv feminin (Trans., sezatoare pentru a lucra lina in comun; carne care se maninca in comun la tara), pare der. din acelasi cuvint limba slava (veche) in mod indirect, prin intermediul limba slava (veche) hopsaba (Draganu, Dacor., III, 720); de aici opsar, substantiv masculin (Mold., macelar, casap care vinde carnea transata), conform Tiktin.