Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Obște

1 * Cuvantul cu diacritice: óbște
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: OBȘTE, obști, substantiv feminin 1. (Înv. și popular) Colectivitate, comunitate, populație, popor; prin extensiune masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime. ♢ De obște = a) loc. adjectiv care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b) loc. adverb împreună, fără excepție, deopotrivă; c) loc. adverb în mod obișnuit, de obicei; d) loc. adverb pretutindeni, peste tot. 2. (Înv.) Prin specializare: Comunitate a călugărilor de la o mănăstire; prin extensiune chinovie. 3. (Înv.) Obștească adunare; prin extensiune adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire. [Varianta: obștie substantiv feminin] – Din limba slava (veche) obĩštije.

2 * Cuvantul cu diacritice: óbște
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: OBȘTE substantiv verifica cuvantul: adunare, chinovie, colectivi-tate, masă, mulțime, norod, popor, sfat, țară.

3 * Cuvantul cu diacritice: óbște
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: OBȘTE substantiv 1. verifica cuvantul: colectivitate. 2. (IST.) obște sătească = obște teritorială, obște vicinală; obște teritorială verifica cuvantul: obște sătească; obște vicinală verifica cuvantul: obște sătească.

4 * Cuvantul cu diacritice: óbște
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: obște substantiv feminin, g.-d. art. obștii; plural obști

5 * Cuvantul cu diacritice: óbște -i
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: OBȘTE -i f. cuvant invechit 1) Colectivitate, co-munitate de oameni uniți la o anumită treaptă de dezvoltare istorică; societate. 2) Repre-zentanță a poporului; adunare obștească. 3) rar Grup de oameni care își petrec timpul liber sau merg undeva împreună; companie; societate. 4) Formă de cooperare economică pentru producerea de bunuri agricole. - țărănească. ♢ De - comun, public. [G.-D. obștii] limba slava (veche) obištije

6 * Cuvantul cu diacritice: óbște óbști
Cuvantul fara diacritice: obste

Definitie: obște (obști), substantiv feminin – 1. Comunitate, colectivitate, public. – 2. Asociație, cooperativă, devălmășie. – Varianta obștie. Sl. obišti „colectivitate” (Miklosich, Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 223), conform limba slava (veche) obištije „comunitate”, bulgara, limba sarba: obšti. – Derivat obștesc, adjectiv (comun, public, general); obștește, adverb (în comun); obști, verb (a face public, a divulga); obștime, substantiv feminin (public); ob(e)ștnic, adjectiv (public, general), cuvant invechit, din limba slava (veche) obeštiniku; obștuitor, substantiv masculin (învechit, participant); obștire, substantiv feminin (comunitate; dare în vileag), cuvant invechit; obeștui, verb (învechit, a trăi în comunitate), din limba slava (veche) obištevati; obștui, verb (a participa), cuvant invechit – Din rom. pare că provine mag. hopsa, plural hopsak, de unde opșag, substantiv neutru (Trans., bîrfă), conform Drăganu, Dacor., VI, 300. Hopșe, substantiv feminin (Trans., șezătoare pentru a lucra lîna în comun; carne care se mănîncă în comun la țară), pare der. din același cuvînt limba slava (veche) în mod indirect, prin intermediul limba slava (veche) hopsaba (Drăganu, Dacor., III, 720); de aici opsar, substantiv masculin (Mold., măcelar, casap care vinde carnea tranșată), conform Tiktin.