Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Ocluziune

1 * Cuvantul cu diacritice: ocluziúne
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: OCLUZIUNE, ocluziuni, substantiv feminin 1. Închidere, astupare a unui orificiu, a unei conducte etcetera în scopul opririi unui fluid care trece prin conducta respectivă. 2. Bulă de gaz rămasă în interiorul unei piese metalice după turnarea acesteia. 3. (Med.; în sintagma) Ocluzie intestinală = boală care constă în oprirea sau întreruperea circulației materiilor fecale într-un punct oarecare al intestinului; obstrucție intestinală, încurcătură de mațe. 4. (Fon.) Mișcare articulatorie care constă din închiderea canalului fonator (prin apropierea buzelor, a limbii de palat etcetera) și care are ca rezultat întreruperea scurgerii curentului de aer. [Pronuntat: -zi-u-. – Varianta: ocluzie substantiv feminin] – Din franceza occlusion.

2 * Cuvantul cu diacritice: ocluziúne
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: OCLUZIUNE substantiv (MEDICAL) 1. verifica cuvantul: obliterație. 2. ocluziune intestinală = ileus, (popular) încurcătură de mațe.

3 * Cuvantul cu diacritice: ocluziúne
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: ocluziune substantiv feminin (silabe -zi-u-), g.-d. art. ocluziunii; plural ocluziuni

4 * Cuvantul cu diacritice: oclúziune -i
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: OCLUZIUNE -i f. 1) Astupare temporară a unei conducte care oprește trecerea fluidului prin aceasta. 2) lingv. Închiderea canalului fonator prin apropierea buzelor sau prin lipirea limbii de cerul gurii, întrerupând scurgerea curentului de aer. 3) med. Astupare a lumenului unui organ tubular (trahee, bronhie, intestin) datorită unui obstacol din interiorul organismului sau unei compresiuni din afară; obstrucție. - intestinală. 4) Lacună sub formă de mici bule de gaze rămase în interiorul unui obiect de metal în procesul turnării. [G.-D ocluziunii; Sil. -zi-u-] franceza occlusion

5 * Cuvantul cu diacritice: ocluziúne
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: OCLUZIUNE substantiv feminin 1. (Rar) Închidere; faptul de a închide. ♦ (Medical) Astupare, închidere a unui orificiu sau a unui canal; obstrucție (1). 2. Închidere a canalului vorbitor într-un anumit punct al lui în timpul pronunțării unei consoane. 3. Ocluziunea ciclonilor = trecere a ciclonului mobil în stadiul final de evoluție. 4. Bulă de gaz rămasă într-o piesă de metal după turnare. [Pronume -zi-u-, varianta ocluzie, oclusiune substantiv feminin / conform franceza occlusion < limba latina occludere – a închide].

6 * Cuvantul cu diacritice: ocluziúne
Cuvantul fara diacritice: ocluziune

Definitie: OCLUZIUNE substantiv feminin 1. închidere, astupare a unui orificiu, a unui canal; obstrucție (1). o - intestinală = oprirea, întreruperea tranzitului intestinal. ♢ închidere a canalului fonator într-un anumit punct al lui în timpul pronunțării unei consoane. 3. (met.) stadiul final al evoluției unui ciclon. 3. bulă de gaz într-o piesă de metal după turnare. (< franceza occlusion, limba latina occlussio)