Ocru
Definitie, sens si explicatie
1Ocru substantiv neutru
1. Varietate de argila de culoare galbena, rosie, bruna etcetera, formata din hidroxizi de fier si folosita ca pigment la fabricarea unor vopsele.
2. Vopsea preparata din ocru (1).
3. (Adesea adjectival) Culoare galbena-bruna. – Din franceza Ocre.
1. Varietate de argila de culoare galbena, rosie, bruna etcetera, formata din hidroxizi de fier si folosita ca pigment la fabricarea unor vopsele.
2. Vopsea preparata din ocru (1).
3. (Adesea adjectival) Culoare galbena-bruna. – Din franceza Ocre.
2Ocru substantiv neutru (silabe -cru), art. ocrul
3Ocru n. 1) Pigment mineral galben (sau rosu). 2) Vopsea preparata din astfel de pigment. 3) Culoare galbena-bruna. [Silabe -cru-] /<fr. ocre
4Ocru substantiv neutru Argila de culoare galbena, rosie, bruna etcetera, folosita la fabricarea unor vopsele; vopsea preparata din aceasta argila. adjectiv invar.
De culoare galben-bruna. [< franceza ocre].
De culoare galben-bruna. [< franceza ocre].
5Ocru I. substantiv neutru varietate de argila galbena, rosie sau bruna, in pictura. ♢ vopsea din aceasta argila.
Ii. adjectiv inv., substantiv neutru (de) culoare galben-bruna. (< franceza ocre, limba latina ochra, limba greaca (veche) okhra)
Ii. adjectiv inv., substantiv neutru (de) culoare galben-bruna. (< franceza ocre, limba latina ochra, limba greaca (veche) okhra)
