Definitie Lucru - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: LÚcru, lucruri, substantiv neutru I. Tot ceea ce exista (in afara de fiinte) si care este conceput ca o unitate de sine statatoare; obiect. ♢ Lucru in sine = notiune a filozofiei lui Kant desemnand realitatea obiectiva, existenta independent de cunoasterea noastra, care, desi perceputa sub forma de reprezentare, nu poate fi cunoscuta in esenta ei. (Jur.) Lucru imobil (sau nemiscator) = lucru care, in mod natural sau prin vointa omului, nu poate fi stramutat dintr-un loc intr-altul.
Lucru mobil (sau miscator) = lucru care poate fi stramutat dintr-un loc intr-altul. ♢ Expresie Lucru rau (sau prost), se spune, familiar, unei persoane (sau despre o persoana) de care suntem nemultumiti sau care nu e buna de nimic. ♦ Bun care apartine unei persoane sau unei colectivitati; p. gener. obiect, bun. II.
1. Activitate (fizica sau intelectuala) intreprinsa pentru realizarea unui scop; munca, treaba; actiune, fapta. ♢ Front de lucru = portiune dintr-o constructie la care lucreaza concomitent mai multe formatii de lucru, echipate cu materialele si utilajele necesare. ♢ Locutiune adjectiv De lucru = A) in care se lucreaza.
Zile de lucru; B) cu care se lucreaza, folosit la treaba.
Haine de lucru; C) intrebuintat la lucru, folosit intr-o activitate.
Metoda de lucru. ♢ Expresie A avea de lucru = A) a avea treaba, a fi (foarte) ocupat; B) A avea o ocupatie, a fi in slujba; C) (regional) a avea de luptat, a avea dificultati (cu cineva).
A nu avea de lucru = A) a nu avea, a nu gasi ce sau unde sa munceasca; B) se spune cand cineva nu-si vede de treaba sau face un lucru nelalocul lui, nepotrivit.
A pune (pe cineva) la lucru = a sili (pe cineva) sa munceasca.
A-si face de lucru (cu cineva sau cu ceva) = A) a-si pierde vremea cu o treaba lipsita de importanta sau cu o persoana care creeaza dificultati; a parea ca lucreaza; B) a-si crea singur incurcaturi.
A fi in lucru = a fi in curs de fabricare, de executare, de elaborare.
Lucru in (sau pe) banda = organizare a productiei in care obiectele de realizat se deplaseaza (continuu sau cu intermitenta) cu ajutorul unei benzi rulante.
Lucru in lant = mod de organizare a productiei in care obiectul care se lucreaza se deplaseaza ritmic in raport cu echipele specializate de muncitori. (Ist.) Lucru domnesc = obligatie pe care o aveau in evul mediu taranii dependenti din tarile romane si care consta in prestatii de munca in folosul domnitorului. (Fiz.) Lucru mecanic = energie dezvoltata de o forta care actioneaza asupra unui corp, egala cu produsul dintre componenta fortei care actioneaza asupra corpului in directia deplasarii punctului ei de aplicatie si marimea acestei deplasari.
2. Ceea ce se efectueaza, rezultatul muncii. III.
1. Chestiune, problema.
2. Situatie, fapt, fenomen; (la plural) intamplare, eveniment. ♢ Expresie Lucru de nimic = fapt lipsit de importanta, ceva fara insemnatate.
Lucru mare = A) ceva rar, deosebit, realizare de valoare; B) (adverbial; cu valoare intensiva) S-a necajit lucru mare; C) (determinand un adjectiv, ii da valoare de superlativ) Frumos, lucru mare. – Din Lucra (derivat regresiv).

Varianta definitie 2: LÚcru substantiv
1. obiect, (invechit) materie, unealta. (Fiinte si -uri.)
2. munca, treaba, (rar) lucrare, (regional) mestesug, (invechit) deala, laboare. (A facut un - de calitate; s-a apucat de -.)
3. verifica cuvantul: activitate.
4. verifica cuvantul: fapta.
5. verifica cuvantul: problema.
6. verifica cuvantul: chestiune.
7. verifica cuvantul: intamplare.
8. (cuvant ce tine de fizica) lucru mecanic = (iesit din uz) travaliu.

Varianta definitie 3: Lucru substantiv neutru (sif. -cru), art. lucrul; plural lucruri

Varianta definitie 4: LÚcru -ri n. 1) Obiect material (concret sau abstract, real sau imaginar). -rile din casa. ♢ - prost (sau rau) se zice despre ceva care nu e bun de nimic. 2) la sing.
Activitate, munca pentru a realiza ceva. ♢ Zi de - zi in care se lucreaza. - manual a) lucru de mana; b) obiecte lucrate de mana. Metoda de - metoda folosita in procesul muncii. A avea de - a) a fi ocupat cu ceva; b) a avea de furca cu cineva. Nu e - curat e ceva la mijloc. - mecanic a) lucru efectuat cu ajutorul unei masini care functioneaza cu transmisii mecanice; b) lucru facut in mod automat. 3) Rezultat al muncii. 4) Afacere care cere o rezolvare, o solutie; chestiune; problema. 5) Întamplare care a avut loc in realitate; fapt; eveniment. ♢ - de nimic lucru fara insemnatate. Mare - a) ceva vrednic de mirare; b) lucru neinsemnat. [Silabe Lu-cru] /v. a lucra