Ocurent -ă
Definitie, sens si explicatie
1Ocurént, -ă, ocurenti, -te, adjectiv
1. (Înv.) Care se intampla, care survine.
2. (Despre unitati lingvistice) Care se intalneste intr-un text. – Din franceza Occurrent.
1. (Înv.) Care se intampla, care survine.
2. (Despre unitati lingvistice) Care se intalneste intr-un text. – Din franceza Occurrent.
2Ocurent adjectiv m. curent
3Ocurént -ta (-ti, -te) 1) inv.
Care are loc la un moment dat. 2) (despre unitati de limba) Care se intalneste intr-un text. /<fr. occurrent
Care are loc la un moment dat. 2) (despre unitati de limba) Care se intalneste intr-un text. /<fr. occurrent
4Ocurént, -ă adjectiv (Rar) Care survine, se intampla la un moment dat. ♦ (Despre unitati lingvistice) Care se intalneste intr-un text. [< franceza occurent, limba latina occurens].
5Ocurént, -ă adjectiv
1. care survine la un moment dat.
2. (despre unitati lingvistice) care se intalneste intr-un text. (< franceza occurrent, limba latina occurrens)
1. care survine la un moment dat.
2. (despre unitati lingvistice) care se intalneste intr-un text. (< franceza occurrent, limba latina occurrens)