Omogenitate
Definitie, sens si explicatie
1Omogenitate substantiv feminin Însusirea de a fi omogen. ♦ Însusire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleasi proprietati in toate punctele sale. ♦ Proprietate a unei formule (fizice) de a avea aceleasi dimensiuni in cei doi membri ai sai. [Varianta: Omogeneitate substantiv feminin] – Din franceza Homogeneite, limba latina Homogeneitas. Conform: o m o g e n.
2Omogenitate antonim: eterogenitate
3Omogenitate substantiv unitate. (- unei echipe.)
4Omogenitate substantiv feminin, g.-d. art. omogenitatii
5Omogenitate f.
Caracter omogen. [G.-d. Omogenitatii] /<fr. homogeneite, limba latina homogeneitas
Caracter omogen. [G.-d. Omogenitatii] /<fr. homogeneite, limba latina homogeneitas
6Omogenitate substantiv feminin Însusirea de a fi omogen. ♦ Însusire a unui obiect, a unui grup, a unui sistem fizico-chimic de a avea aceleasi proprietati in toate punctele sale. ♦ (Matematica) Însusire a unei functii de a fi omogena. ♦ Însusire a unei formule, a unei relatii etcetera de a avea aceleasi dimensiuni in toti membrii sai. [Varianta omogeneitate substantiv feminin / conform franceza homogeneite].
7Omogenitate substantiv feminin insusirea de a fi omogen. ♢ insusire a unui obiect, grup, sistem fizico-chimic de a avea aceleasi proprietati in toate punctele sale. ♢ (matematica) insusire a unei functii de a fi omogena. ♢ insusire a unei formule, relatii de a avea aceleasi dimensiuni in toti membrii sai. (< franceza homogeneite, limba latina homogenitas)