1
Opoziție, opoziții, substantiv feminin I.
1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse, contradictorii; deosebire izbitoare, contrast.
Locuțiune adverb În opoziție cu... = în contrast cu..., spre deosebire de...
2. Împotrivire, opunere, rezistență.
Locuțiune verb A face opoziție = a se opune, a se împotrivi.
3. (Filozofie) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea, stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud.
Raport de excludere între două noțiuni sau între două judecăți, astfel încât acceptarea uneia dintre ele duce la respingerea celeilalte.
4. Poziție a două corpuri cerești care, privite de pe pământ, se găsesc pe bolta cerească diametral opuse.
5. (Juridic) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri.
Cale de atac împotriva unei hotărâri în fața aceleiași instanțe, în cazul când hotărârea a fost dată în lipsa părților.
Cale de atac împotriva anumitor acte de executare silită.
6. (Lingvistică) Diferență, de obicei fonetică, cu sau fără valoare funcțională, între două unități lingvistice. II. (În țările cu regim parlamentar) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la putere; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere. [Variantă: (învechit) Opozițiune substantiv feminin] – Din latină Oppositio, -onis, franceză Opposition, germană Opposition.
1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse, contradictorii; deosebire izbitoare, contrast.
Locuțiune adverb În opoziție cu... = în contrast cu..., spre deosebire de...
2. Împotrivire, opunere, rezistență.
Locuțiune verb A face opoziție = a se opune, a se împotrivi.
3. (Filozofie) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea, stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud.
Raport de excludere între două noțiuni sau între două judecăți, astfel încât acceptarea uneia dintre ele duce la respingerea celeilalte.
4. Poziție a două corpuri cerești care, privite de pe pământ, se găsesc pe bolta cerească diametral opuse.
5. (Juridic) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri.
Cale de atac împotriva unei hotărâri în fața aceleiași instanțe, în cazul când hotărârea a fost dată în lipsa părților.
Cale de atac împotriva anumitor acte de executare silită.
6. (Lingvistică) Diferență, de obicei fonetică, cu sau fără valoare funcțională, între două unități lingvistice. II. (În țările cu regim parlamentar) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr-un grup politic potrivnic partidului aflat la putere; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere. [Variantă: (învechit) Opozițiune substantiv feminin] – Din latină Oppositio, -onis, franceză Opposition, germană Opposition.
DEX – dicționarul explicativ
2
Opoziție opoziții feminin 1) Raport dintre lucruri sau situații care coexistă opunându-se. 2) Re-lație dintre persoane cu idei sau interese opuse. 3) Grup de persoane care se opun majorității. 4) Grup sau partid politic care se opune partidului aflat la putere. [Genitiv-dativ Opoziției; Silabe -ți-e] /<latină oppositio, opoziționis, franceză opposition, germană Opposition
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Opoziție substantiv feminin I.
1. Raport care se stabilește între două lucruri sau două situații opuse, contrare; contrast.
Raport de excludere între două noțiuni sau judecăți, stabilit după anumite criterii.
Diferență (fonetică) între două unități lingvistice.
2. Împotrivire, opunere.
3. Poziție pe care o ocupă un astru când Pământul se află între el și Soare; poziția a două corpuri cerești care se află la o distanță de 180 de grade pe bolta cerească unul față de celălalt. II. (În țările capitaliste) Grup politic parlamentar potrivnic partidului care se află la putere; (prin extensiune) politică pe care o practică acest grup. [Genitiv -iei, variantă opozițiune substantiv feminin / conform franceză opposition, rusă opozițiia, latină oppositio].
1. Raport care se stabilește între două lucruri sau două situații opuse, contrare; contrast.
Raport de excludere între două noțiuni sau judecăți, stabilit după anumite criterii.
Diferență (fonetică) între două unități lingvistice.
2. Împotrivire, opunere.
3. Poziție pe care o ocupă un astru când Pământul se află între el și Soare; poziția a două corpuri cerești care se află la o distanță de 180 de grade pe bolta cerească unul față de celălalt. II. (În țările capitaliste) Grup politic parlamentar potrivnic partidului care se află la putere; (prin extensiune) politică pe care o practică acest grup. [Genitiv -iei, variantă opozițiune substantiv feminin / conform franceză opposition, rusă opozițiia, latină oppositio].
DN – dicționar de neologisme
4
Opoziție substantiv feminin I.
1. raport dintre două lucruri sau situații opuse, contrare; contrast.
raport de excludere între două noțiuni sau judecăți.
diferență cu valoare funcțională între două unități lingvistice.
2. împotrivire, opunere.
3. poziție a unui astru când Pământul se află între el și Soare; (prin extensiune) poziție a două corpuri cerești diametral opuse pe bolta cerească.
II. grup politic potrivnic partidului care se află la putere; (prin extensiune) politica practicată de acest grup. (< franceză opposition, latină oppositio, germană Opposition)
1. raport dintre două lucruri sau situații opuse, contrare; contrast.
raport de excludere între două noțiuni sau judecăți.
diferență cu valoare funcțională între două unități lingvistice.
2. împotrivire, opunere.
3. poziție a unui astru când Pământul se află între el și Soare; (prin extensiune) poziție a două corpuri cerești diametral opuse pe bolta cerească.
II. grup politic potrivnic partidului care se află la putere; (prin extensiune) politica practicată de acest grup. (< franceză opposition, latină oppositio, germană Opposition)
MDN – marele dicționar de neologisme
Încă o definiție din alt dicționar
5
Opoziție substantiv feminin poziție
DOOM – dicționarul ortografic