Oprobriu
Definitie, sens si explicatie
1Oprobriu substantiv neutru (Livresc) Dispret, dezaprobare prin care societatea condamna fapte socotite nedemne sau oameni care savarsesc astfel de fapte. – Din franceza Opprobre, limba latina Opprobrium.
2Oprobriu substantiv neutru (silabe -pro-briu [pronume -briu]), art. oprobriul
3Oprobriu n.
Dispret prin care societatea condamna faptele nedemne sau persoanele care le comit. - public.
A arunca -l asupra cuiva. [Silabe: -pro-briu] /<fr. opprobre, limba latina opprobrium
Dispret prin care societatea condamna faptele nedemne sau persoanele care le comit. - public.
A arunca -l asupra cuiva. [Silabe: -pro-briu] /<fr. opprobre, limba latina opprobrium
4Oprobriu substantiv neutru (Liv.) Atitudine de dezaprobare, de profund dispret al societatii fata de fapte nedemne sau fata de oameni josnici, nedemni, misei. [Pronume -briu. / < limba latina opprobrium, conform franceza opprobre].
5Oprobriu substantiv neutru dispret, dezaprobare publica pentru necinste si fapte nedemne. (< limba latina opprobrium, franceza opprobre)