Orizont
Definitie, sens si explicatie
1Orizont, orizonturi, substantiv neutru
1. Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca; parte a cerului sau a Pamantului pe care o margineste aceasta linie; limita pana la care ajunge vederea noastra; zare. ♢ Orizont adevarat = cercul de intersectie a sferei ceresti cu un plan perpendicular pe verticala locului si care trece prin centrul Pamantului. ♦ Figurativ Întindere, sfera a cunostintelor, a unei activitati intelectuale; perspectiva; capacitate, putere de intelegere, de orientare; nivel intelectual. ♢ Locutiune adjectiv Fara orizont = cu vederi inguste, cu conceptii inapoiate.
2. (Geologie) Strat distinct din formatia unui sol, care prezinta caracteristicile conditiilor climatologice in care s-a format acel sol. ♦ Strat sau ansamblu de straturi de aceeasi origine, de aceeasi varsta, de aceeasi roca si avand aceeasi pozitie geometrica in cuprinsul unui etaj. ♦ Totalitatea lucrarilor de exploatare dintr-o mina, situate in acelasi plan orizontal.
3. (În artele plastice si in teatru) Fundal. [Varianta: (invechit) Orizon, orizonte substantiv neutru] – Din limba latina Horizon, -ntis, limba neogreaca: Orizon, limba germana Horizont, limba italiana Orizzonte, franceza Horizon.
1. Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca; parte a cerului sau a Pamantului pe care o margineste aceasta linie; limita pana la care ajunge vederea noastra; zare. ♢ Orizont adevarat = cercul de intersectie a sferei ceresti cu un plan perpendicular pe verticala locului si care trece prin centrul Pamantului. ♦ Figurativ Întindere, sfera a cunostintelor, a unei activitati intelectuale; perspectiva; capacitate, putere de intelegere, de orientare; nivel intelectual. ♢ Locutiune adjectiv Fara orizont = cu vederi inguste, cu conceptii inapoiate.
2. (Geologie) Strat distinct din formatia unui sol, care prezinta caracteristicile conditiilor climatologice in care s-a format acel sol. ♦ Strat sau ansamblu de straturi de aceeasi origine, de aceeasi varsta, de aceeasi roca si avand aceeasi pozitie geometrica in cuprinsul unui etaj. ♦ Totalitatea lucrarilor de exploatare dintr-o mina, situate in acelasi plan orizontal.
3. (În artele plastice si in teatru) Fundal. [Varianta: (invechit) Orizon, orizonte substantiv neutru] – Din limba latina Horizon, -ntis, limba neogreaca: Orizon, limba germana Horizont, limba italiana Orizzonte, franceza Horizon.
2Orizont substantiv
1. zare, (astazi rar) zariste, (popular) poala cerului. (Se vede ceva la -.)
2. (Astron.) orizont adevarat = orizont matematic; orizont matematic verifica cuvantul: orizont adevarat.
3. verifica cuvantul: fundal.
4. verifica cuvantul: ciclorama.
5. verifica cuvantul: strat.
1. zare, (astazi rar) zariste, (popular) poala cerului. (Se vede ceva la -.)
2. (Astron.) orizont adevarat = orizont matematic; orizont matematic verifica cuvantul: orizont adevarat.
3. verifica cuvantul: fundal.
4. verifica cuvantul: ciclorama.
5. verifica cuvantul: strat.
3Orizont substantiv verifica cuvantul: perspectiva.
4Orizont substantiv neutru, plural orizonturi
5Orizont -uri n. 1) Linie care delimiteaza aparent sfera cereasca de suprafata globului pamantesc. 2) Portiune a suprafetei globului terestru vizibila pe un teren deschis. 3) figurat Cerc de cunostinte si de interese ale unui om; nivel intelectual. ♢ Fara - cu vederi inguste; cu conceptii inapoiate. 4) Subdiviziunea stratigrafica cea mai mica in cuprinsul unui etaj geologic. 5) Totalitate a constructiilor miniere situate la acelasi nivel. 6) (in artele plastice) Fond al unui tablou sau al unui panou sculptat. 7) (la teatru) Decor care acopera partea din fund a unei scene. /<lat. horison, -ntis, limba neogreaca: orizon, limba germana Horizont, limba italiana orizzonte, limba franceza: horizon
6Orizont substantiv neutru
1. Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca. ♢ Orizont ceresc = cercul mare rezultat din intersectarea sferei ceresti cu un plan perpendicular pe raza observatorului si care trece prin centrul Pamantului.
2. (Figurat) Întindere a cunostintelor, perspectiva; putere de orientare; nivel intelectual.
3. Strat sau ansamblu de strate de aceeasi origine si aproximativ de aceeasi varsta, alcatuit in general din aceeasi roca. ♦ Totalitatea lucrarilor miniere care se afla la acelasi nivel.
4. Fundal (in teatru, in pictura etcetera). [Varianta orizon substantiv neutru / < lat., limba greaca (veche) horizon, conform franceza horizon, limba italiana orizzonte].
1. Linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei Pamantului cu bolta cereasca. ♢ Orizont ceresc = cercul mare rezultat din intersectarea sferei ceresti cu un plan perpendicular pe raza observatorului si care trece prin centrul Pamantului.
2. (Figurat) Întindere a cunostintelor, perspectiva; putere de orientare; nivel intelectual.
3. Strat sau ansamblu de strate de aceeasi origine si aproximativ de aceeasi varsta, alcatuit in general din aceeasi roca. ♦ Totalitatea lucrarilor miniere care se afla la acelasi nivel.
4. Fundal (in teatru, in pictura etcetera). [Varianta orizon substantiv neutru / < lat., limba greaca (veche) horizon, conform franceza horizon, limba italiana orizzonte].
7Orizont substantiv neutru
1. linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei terestre cu bolta cereasca. ♢ cerc din intersectarea sferei ceresti cu un plan perpendicular pe directia verticala dusa prin centrul Pamantului sau prin locul de observatie.
2. (figurativ) intindere a cunostintelor, perspectiva; putere de orientare; nivel intelectual.
3. - de timp = lungime a perioadei de timp dupa care se face previziunea evolutiei fenomenelor economice.
4. (geol.) strat sau ansamblu de straturi de aceeasi origine si aproximativ de aceeasi varsta, prin compozitia petrografica si prin resturile de organisme pe care le contine. ♢ totalitatea lucrarilor miniere care se afla la acelasi nivel.
5. arie de raspandire a trasaturilor analoage sau identice ale unor elemente de civilizatie. ♢ (arheol.) depozit de materiale de civilizatie suprapuse in imprejurari diferite.
6. fundal (in teatru, in pictura etcetera).
7. - artificial = instrument la executarea observatiilor cu sextantul, care permite masurarea inaltimii unui astru deasupra planului orizontului. (< franceza, limba latina horizon)
1. linie care reprezinta intersectia aparenta a suprafetei terestre cu bolta cereasca. ♢ cerc din intersectarea sferei ceresti cu un plan perpendicular pe directia verticala dusa prin centrul Pamantului sau prin locul de observatie.
2. (figurativ) intindere a cunostintelor, perspectiva; putere de orientare; nivel intelectual.
3. - de timp = lungime a perioadei de timp dupa care se face previziunea evolutiei fenomenelor economice.
4. (geol.) strat sau ansamblu de straturi de aceeasi origine si aproximativ de aceeasi varsta, prin compozitia petrografica si prin resturile de organisme pe care le contine. ♢ totalitatea lucrarilor miniere care se afla la acelasi nivel.
5. arie de raspandire a trasaturilor analoage sau identice ale unor elemente de civilizatie. ♢ (arheol.) depozit de materiale de civilizatie suprapuse in imprejurari diferite.
6. fundal (in teatru, in pictura etcetera).
7. - artificial = instrument la executarea observatiilor cu sextantul, care permite masurarea inaltimii unui astru deasupra planului orizontului. (< franceza, limba latina horizon)
8Orizont (orizonturi), substantiv neutru – Zare. – Varianta cuvant invechit orizon. limba italiana: orizonte si varianta din franceza horizon. – Derivat orizontal, adjectiv , din franceza