Ornamentică
Definitie, sens si explicatie
1Ornaméntică substantiv feminin
1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe si a dispune ornamentele in arhitectura si in arta aplicata.
2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil.
3. (Muzica) Totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. – Din limba germana Ornamentik.
1. Mod specific unui popor sau unui stil de a concepe si a dispune ornamentele in arhitectura si in arta aplicata.
2. Totalitatea motivelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil.
3. (Muzica) Totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. – Din limba germana Ornamentik.
2Ornaméntică substantiv verifica cuvantul: arta decorativa.
3Ornamentica substantiv feminin, g.-d. art. ornamenticii
4Ornaméntică f. 1) Ansamblu de elemente ornamentale (specifice unui popor, unui stil sau unei opere). 2) Totalitate a sunetelor care impodobesc linia melodica principala. /<germ.
Ornamentik
Ornamentik
5Ornaméntică substantiv feminin
1. Mod de concepere si de dispunere a motivelor ornamentale (in arhitectura si artele decorative) specifice unui popor sau unui stil; arta ornamentatiei. ♦ Totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil.
2. (Muzica) Totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. [Genitiv -cii. / < limba germana Ornamentik].
1. Mod de concepere si de dispunere a motivelor ornamentale (in arhitectura si artele decorative) specifice unui popor sau unui stil; arta ornamentatiei. ♦ Totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor sau unui stil.
2. (Muzica) Totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. [Genitiv -cii. / < limba germana Ornamentik].
6Ornaméntică substantiv feminin
1. mod de concepere si de dispunere a motivelor ornamentale (in arhitectura si artele decorative); arta ornamentatiei.
2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil.
3. (muz.) totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. (< limba germana Ornamentik)
1. mod de concepere si de dispunere a motivelor ornamentale (in arhitectura si artele decorative); arta ornamentatiei.
2. totalitatea formelor ornamentale specifice unui popor, unui stil.
3. (muz.) totalitatea sunetelor care impodobesc linia melodica initiala. (< limba germana Ornamentik)