Ortocentru
Definitie, sens si explicatie
1Ortocéntru, ortocentre, substantiv neutru Punctul de intalnire a inaltimilor unui triunghi; punctul de intalnire a inaltimilor unui tetraedru cu muchiile opuse perpendiculare. – Din franceza Orthocentre.
2Ortocentru substantiv neutru, plural ortocentre
3Ortocéntru -e n.
Punct de intersectie a inaltimilor unui triunghi. /<fr. orthocentre
Punct de intersectie a inaltimilor unui triunghi. /<fr. orthocentre
4Ortocéntru substantiv neutru Punctul de intalnire al segmentelor de dreapta care reprezinta inaltimile unui triunghi sau ale unui tetraedru. [Plural -re. / < franceza orthocentre, conform limba greaca (veche) orthos – drept, kentron – centru].
5Ortocéntru substantiv neutru punct de intersectie a celor trei inaltimi ale unui triunghi sau tetraedru. (< franceza orthocentre)