1
Ostentație, ostentații, substantiv feminin Punere în valoare în mod provocator a unei insușiri; prezentare demonstrativă, etalare pretențioasă a ceva.
Locuțiune adverb Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. [Variantă: Ostentațiune substantiv feminin] – Din franceză Ostentation, latină Ostentatio, -onis.
Locuțiune adverb Cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. [Variantă: Ostentațiune substantiv feminin] – Din franceză Ostentation, latină Ostentatio, -onis.
DEX – dicționarul explicativ
2
Ostentație substantiv feminin (Livresc) Atitudine de paradă, de provocare; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva. [Genitiv -iei, variantă ostentațiune substantiv feminin / conform franceză ostentation, italiană ostentazione].
DN – dicționar de neologisme
3
Ostentație substantiv feminin atitudine de paradă, de înfumurare, de nesocotire provocatoare a celorlalți; prezentare demonstrativă a avantajelor, a bunurilor pe care le are cineva; etalare pretențioasă. o cu ostentație = în mod demonstrativ, ostentativ. (< franceză ostentation, latină ostentatio)
MDN – marele dicționar de neologisme
4
Ostentație ostentații feminin Etalare excesivă și indiscretă a unui avantaj sau a unei calități. [Genitiv-dativ Ostentației] /<franceză ostentation, latină ostentatio, ostentaționis
NODEX – noul dicționar explicativ
Încă o definiție din alt dicționar
5
Ostentație substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat ostentația(silabe -ți-a), genitiv-dativ articulat ostentației; plural ostentații, articulat ostentațiile(silabe -ți-i-)
DOOM – dicționarul ortografic