Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Oțet

1 * Cuvantul cu diacritice: oțét
Cuvantul fara diacritice: otet

Definitie: OȚET substantiv neutru Lichid cu gust acru, obținut prin fermentarea acetică a vinului, a berii etcetera sau prin diluarea cu apă a acidului acetic concentrat, întrebuințat în alimentație drept condiment sau conservant. ♢ Expresie (Familiar) A face pe cineva cu ou și cu oțet = a batjocori, a ocărî pe cineva. – Din limba slava (veche) ocĩtŭ.

2 * Cuvantul cu diacritice: oțét
Cuvantul fara diacritice: otet

Definitie: oțet substantiv neutru, (varietăți) plural oțeturi

3 * Cuvantul cu diacritice: oțét
Cuvantul fara diacritice: otet

Definitie: OȚET n. Lichid foarte acru obținut prin fermentarea acetică, mai ales a vinului, sau prin diluarea cu apă a acidului acetic și întrebuințat în alimentație (drept condiment și conservant). ♢ Încetul cu încetul se face -ul în orice situație trebuie să ai răbdare. limba slava (veche) ocitu

4 * Cuvantul cu diacritice: oțét oțéți
Cuvantul fara diacritice: otet

Definitie: oțet (oțeți), substantiv masculin – (Înv.) Părinte al Bisericii. Sl. otiči „părinte”. Secolul XVI. – Derivat otecinic, substantiv neutru (colecție cu viețile Sfinților), din limba slava (veche) otičiniku. Termen de cultură, fără circulație. Conform: ocină.

5 * Cuvantul cu diacritice: oțét oțéturi
Cuvantul fara diacritice: otet

Definitie: oțet (oțeturi), substantiv neutru – Lichid cu gust acru folosit în alimentație; acid acetic diluat. Sl. ocĭtŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 235; REW 98; Conev 88) din limba latina acetum (Romansky 123; der. din gotică, propusă prin limba slava (veche) de REW, nu pare sigură), conform bulgara, cr., slov., rut., limba rusa ocet, mag. eczet. Derivat din limba latina acetum (Cipariu, Elemente, 10; Schuchardt, Vok., III, 87) nu e posibilă. Derivat oțetar, substantiv masculin (producător sau negustor de oțet; arbore ornamental, Rhus typhina); oțetar, substantiv neutru (serviciu de masă pentru oțet și untdelemn; vas pentru oțet); oțetărie, substantiv feminin (fabrică de oțet); oțeți, verb (varianta Moldoveneasca oțeti), verb reflexiv (a se înăcri); oțetos, adjectiv (acru).