Pafta
Definitie, sens si explicatie
1Pafta, paftale, substantiv feminin
1. Încheietoare ornamentala la haine sau la cingatori, lucrata de obicei din metal (pretios si impodobita cu pietre pretioase). ♦ Cingatoare alcatuita din placi de metal legate intre ele cu lantisoare sau fixate intre ele cu tinte. ♦ Dispozitiv (metalic) de inchidere a unui obiect (carte, cutie etcetera).
2. Piesa din tabla de otel folosita pentru fixarea cablurilor pe zidurile cladirilor. – Din limba turca: Pafta.
1. Încheietoare ornamentala la haine sau la cingatori, lucrata de obicei din metal (pretios si impodobita cu pietre pretioase). ♦ Cingatoare alcatuita din placi de metal legate intre ele cu lantisoare sau fixate intre ele cu tinte. ♦ Dispozitiv (metalic) de inchidere a unui obiect (carte, cutie etcetera).
2. Piesa din tabla de otel folosita pentru fixarea cablurilor pe zidurile cladirilor. – Din limba turca: Pafta.
2Pafta substantiv feminin, art. paftaua, g.-d. art. paftalei; plural paftale
3Pafta -le f. cuvant invechit 1) Încheietoare de metal (ornamentata) la haina sau la cingatoare. 2) Cingatoare facuta din placi de metal prinse intre ele cu lantisoare. /<turc. pafta
4Pafta (paftale), substantiv feminin – Încuietoare ornamentala, catarama, brosa. – Mr., megl. pafta.
Limba Turca: pafta (seineanu, Ii, 280), din per. bafta, conform bulgara, limba sarba: pafta.
Limba Turca: pafta (seineanu, Ii, 280), din per. bafta, conform bulgara, limba sarba: pafta.