1
Pânză, pânze, substantiv feminin I.
1. Țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecționează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această țesătură.
Pânză de casă = pânză țesută la războiul manual; pânză țărănească.
Locuțiune adverb Până în pânzele albe = fără încetare, până la capăt; până la ultima limită; necruțător.
Expresie A zări ca printr-o pânză = a nu vedea limpede, a desluși cu greu; a vedea ca prin sită. Ține-te (sau să te ții) pânză (să nu te rupi), se spune pentru a arăta că este vorba de o acțiune grea și de durată, de un lucru care se desfășoară cu mare intensitate și care, pentru a fi rezolvat, cere curaj, răbdare etc. A i se ridica (sau a-i cădea, a i se lua cuiva) pânza de pe ochi = a începe să înțeleagă limpede lucrurile, a înceta să mai privească eronat un anumit lucru, o anumită situație; a i se deschide ochii. (Adverbial) A curge pânză = a curge fără întrerupere. A țese pânzele = a face intrigi. A (i) se încurca cuiva pânza = a nu-i reuși planurile făcute.
Plasă deasă de pescuit.
Figurat Șir, rând (de oameni).
Figurat Șuviță; fascicul.
2. Bucată de pânză (1) cu diferite întrebuințări; A) țesătură cu care se acoperă fața sau trupul mortului; giulgiu. (Expresie) Parcă i-a luat pânza de pe obraz (sau de pe ochi, de pe față), se spune despre cineva foarte palid sau foarte slab; B) (la plural) bucată mare de țesătură rezistentă care se fixează de vergelele catargelor unui vas și care, împinsă de vânt, face să înainteze vasul; velă; C) bucată de țesătură deasă fixată pe un cadru, pe care se pictează; prin extensiune tablou: D) (în sintagma) pânză de cort = foaie de cort; E) țesătură pe care se proiectează imagini de la un aparat de proiecție; ecran.
3. Țesătură pe care o face păianjenul pentru a prinde prada.
4. Țesătură sau împletitură specială din fire textile sau metalice, folosită în industrie, în laboratoare etc.
Pânză de calc = pânză subțire și transparentă pe care se desenează planuri tehnice. II.
1. Lama sau tăișul de metal al unor instrumente.
Pânză de ferăstrău = tăișul de metal al unui ferăstrău.
2. (Geologie; în sintagmele) Pânză de șariaj = ansamblu de straturi geologice mai vechi, deplasate și împinse prin mișcările tectonice peste altele mai noi; suprafața pe care are loc deplasarea unor mase în acest proces. Pânză eruptivă = formă de zăcământ a rocilor vulcanice, rezultată prin consolidarea curgerilor de lave. Pânză de apă subterană = strat acvifer.
3. Desiș (de copaci) lung și îngust (crescut de-a lungul unui drum, al unei ape); perdea. – Etimologie necunoscută
1. Țesătură făcută din fire de bumbac, de in, de cânepă etc., din care se confecționează albituri de corp, de pat etc.; bucată din această țesătură.
Pânză de casă = pânză țesută la războiul manual; pânză țărănească.
Locuțiune adverb Până în pânzele albe = fără încetare, până la capăt; până la ultima limită; necruțător.
Expresie A zări ca printr-o pânză = a nu vedea limpede, a desluși cu greu; a vedea ca prin sită. Ține-te (sau să te ții) pânză (să nu te rupi), se spune pentru a arăta că este vorba de o acțiune grea și de durată, de un lucru care se desfășoară cu mare intensitate și care, pentru a fi rezolvat, cere curaj, răbdare etc. A i se ridica (sau a-i cădea, a i se lua cuiva) pânza de pe ochi = a începe să înțeleagă limpede lucrurile, a înceta să mai privească eronat un anumit lucru, o anumită situație; a i se deschide ochii. (Adverbial) A curge pânză = a curge fără întrerupere. A țese pânzele = a face intrigi. A (i) se încurca cuiva pânza = a nu-i reuși planurile făcute.
Plasă deasă de pescuit.
Figurat Șir, rând (de oameni).
Figurat Șuviță; fascicul.
2. Bucată de pânză (1) cu diferite întrebuințări; A) țesătură cu care se acoperă fața sau trupul mortului; giulgiu. (Expresie) Parcă i-a luat pânza de pe obraz (sau de pe ochi, de pe față), se spune despre cineva foarte palid sau foarte slab; B) (la plural) bucată mare de țesătură rezistentă care se fixează de vergelele catargelor unui vas și care, împinsă de vânt, face să înainteze vasul; velă; C) bucată de țesătură deasă fixată pe un cadru, pe care se pictează; prin extensiune tablou: D) (în sintagma) pânză de cort = foaie de cort; E) țesătură pe care se proiectează imagini de la un aparat de proiecție; ecran.
3. Țesătură pe care o face păianjenul pentru a prinde prada.
4. Țesătură sau împletitură specială din fire textile sau metalice, folosită în industrie, în laboratoare etc.
Pânză de calc = pânză subțire și transparentă pe care se desenează planuri tehnice. II.
1. Lama sau tăișul de metal al unor instrumente.
Pânză de ferăstrău = tăișul de metal al unui ferăstrău.
2. (Geologie; în sintagmele) Pânză de șariaj = ansamblu de straturi geologice mai vechi, deplasate și împinse prin mișcările tectonice peste altele mai noi; suprafața pe care are loc deplasarea unor mase în acest proces. Pânză eruptivă = formă de zăcământ a rocilor vulcanice, rezultată prin consolidarea curgerilor de lave. Pânză de apă subterană = strat acvifer.
3. Desiș (de copaci) lung și îngust (crescut de-a lungul unui drum, al unei ape); perdea. – Etimologie necunoscută
DEX – dicționarul explicativ
2
Pânză pânze feminin 1) Țesătură obținută din fibre naturale (de bumbac, cânepă, in etc.), de obicei albă, folosită, mai ales, la confecționarea albiturilor.
Pânză de casă pânză țesută la stative. pânză tare pânză rară, mult scrobită, folosită în croitorie. Pânză de păianjen păienjeniș. A zări (sau a vedea) ca prin pânză a vedea nedeslușit; a vedea ca prin ceață. A i se lua (sau a i se ridica, a-i cădea) pânza de pe ochi a) a începe să vadă mai bine; b) a începe să privească lucrurile cum trebuie. A țese pânzele a urzi intrigi. A prinde (sau a lega) gura pânzei a) a face noduri la capetele urzelii după terminarea țesutului; b) a scăpa de greutăți; a o duce mai bine. Până-n pânzele albe până la extrem. 2) figurat Suprafață continuă și netedă; întindere. Pânza cerului.
Pânză de apă subterană strat de apă aflat în interiorul solului. 3) mai ales la plural Bucată mare de țesătură rezistentă, fixată de catargul unui vas, care, fiind întinsă de vânt, provoacă propulsarea vasului; velă. Iaht cu pânze.
A întinde pânzele a) a desface pânzele pe un vas; b) a iniția o acțiune; a întreprinde ceva. 4) Pictură executată pe o bucată de țesătură; tablou. Pânzele încântătoare ale lui Picasso. 5) Împletitură din diferite fire (textile, metalice etc.) folosită în scopuri tehnice. 6) Lamă dințată pe care se produce procesul de șariaj. [Genitiv-dativ Pânzei] /Origine necunoscută
Pânză de casă pânză țesută la stative. pânză tare pânză rară, mult scrobită, folosită în croitorie. Pânză de păianjen păienjeniș. A zări (sau a vedea) ca prin pânză a vedea nedeslușit; a vedea ca prin ceață. A i se lua (sau a i se ridica, a-i cădea) pânza de pe ochi a) a începe să vadă mai bine; b) a începe să privească lucrurile cum trebuie. A țese pânzele a urzi intrigi. A prinde (sau a lega) gura pânzei a) a face noduri la capetele urzelii după terminarea țesutului; b) a scăpa de greutăți; a o duce mai bine. Până-n pânzele albe până la extrem. 2) figurat Suprafață continuă și netedă; întindere. Pânza cerului.
Pânză de apă subterană strat de apă aflat în interiorul solului. 3) mai ales la plural Bucată mare de țesătură rezistentă, fixată de catargul unui vas, care, fiind întinsă de vânt, provoacă propulsarea vasului; velă. Iaht cu pânze.
A întinde pânzele a) a desface pânzele pe un vas; b) a iniția o acțiune; a întreprinde ceva. 4) Pictură executată pe o bucată de țesătură; tablou. Pânzele încântătoare ale lui Picasso. 5) Împletitură din diferite fire (textile, metalice etc.) folosită în scopuri tehnice. 6) Lamă dințată pe care se produce procesul de șariaj. [Genitiv-dativ Pânzei] /Origine necunoscută
NODEX – noul dicționar explicativ
3
Pânză substantiv feminin, genitiv-dativ articulat pânzei; plural pânze
DOOM – dicționarul ortografic