Definitie Chip - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Chip, chipuri, substantiv neutru, adverb
1. Substantiv neutru:
1. Fata, obraz, figura.
Un chip oval. ♦ Expresie a fetei; fizionomie.
Un chip trist.
2. Înfatisarea sau aspectul unei fiinte.
Avea chip omenesc. ♢ Locutiune adverb În chip de... = cu infatisare de..., asemenea cu... ♦ Persoana; fiinta.
A vazut acolo multe chipuri.
3. Imagine, infatisare a unei fiinte sau a unui obiect, redata prin desen, pictura, sculptura etcetera ♢ Chip cioplit = idol. II. Substantiv neutru:
1. Fel, mod, gen.
Scrie intr-un chip original. ♢ Locutiune adjectiv Fel si chip de... = tot felul de... ♢ Locutiune adverb (În sau cu) fel si chip (sau chipuri) = in tot felul, in toate modalitatile posibile.
2. (Rar) Modalitate, posibilitate. ♢ Locutiune adverb Cu orice chip = oricum.
În (sau cu) nici un chip = nicidecum. ♢ Expresie Nu e chip sa... = nu se poate, imposibil sa...
A nu avea (nici un) chip (sa...) = a nu avea posibilitatea, a nu putea (sa...). (Popular) A afla chip (si cale) = a gasi un mijloc eficace, o solutie.
3. (Regional) Încercare (de a gasi o solutie)
4. (În expresie) Cu chip sa... = ca sa..., pentru ca sa..., avand intentia sa...
Cu chip ca... = sub pretext ca..., sub aparenta ca... Iii. Adv. (La plural art.; popular) Vorba vine, cica. ♦ La drept vorbind, nu-i vorba; ba chiar. – Din limba maghiara Kep.

Varianta definitie 2: Chip substantiv verifica cuvantul: cuvant, divinitate, dumnezeu, exemplu, idol, ilustratie, model, motiv, pictura, pilda, panza, plan, poza, pretext, reprezentare, schema, schita, simbol, tablou, zeitate, zeu.

Varianta definitie 3: Chip s., adverb
1. substantiv verifica cuvantul: fata.
2. substantiv verifica cuvantul: fizionomie.
3. substantiv verifica cuvantul: portret.
4. substantiv verifica cuvantul: efigie.
5. substantiv verifica cuvantul: vedere.
6. substantiv imagine, (rar) inchipuire. (-ul lui imi revine mereu in minte.)
7. substantiv verifica cuvantul: spectru.
8. substantiv verifica cuvantul: persoana.
9. substantiv verifica cuvantul: aspect.
10. substantiv fason, fel, model, (invechit si reg.) moda. (Facut dupa -ul...)
11. substantiv verifica cuvantul: sens.
12. substantiv verifica cuvantul: specie.
13. substantiv verifica cuvantul: mod,.
14. adverb (la plural art.) cica, (prin Transilvania) maramchipu. (-urile, s-ar fi dus pana la el.)

Varianta definitie 4: Chip cip/ substantiv neutru pastila cu circuit integrat in procesul de miniaturizare a ordinatoarelor. (< limba engleza chip)

Varianta definitie 5: Chip substantiv neutru, plural chipuri

Varianta definitie 6: Chip/chipurile adverb

Varianta definitie 7: Chip2 adverb Ca sa zic asa; vorba vine. -urile a plecat. [Varianta Chipurile] /<ung. kep

Varianta definitie 8: Chip1 -uri n. 1) Partea de dinainte a capului la om; fata; obraz. Frumos la -. 2) Ansamblu de trasaturi specifice fetei; fizionomie; figura. Un - trist. 3) Imagine a unei persoane redata prin desen, sculptura etcetera; portret. 4) Forma particulara de a fi (a cuiva sau a ceva); mod; fel. /<ung. kep

Varianta definitie 9: Chip (chipuri), substantiv neutru –
1. Imagine, reprezentare plastica (odinioara a oricarui obiect, in prezent a unei persoane). –
2. Aspect, fata, figura, fizionomie. –
3. Imagine, simbol, reprezentare. –
4. Gest, apucatura. –
5. Maniera, mod, metoda. –
6. Mijloc, modalitate, posibilitate. –
7. (Adv.) Vorba vine, cica (cu aceasta folosire se prefera modern plural articulat).
Mag. kep „imagine” (Cihac, II, 489; DAR; Galdi, Dict., 87), de unde si limba sarba:, slov. kip (Berneker 504; conform Miklosich, Fremdw., 98). – Derivat chipes, adjectiv (aratos, frumos), din mag. kepes „capabil; figurat”; chipos, adjectiv (aratos, frumos la chip); inchipa, verb (a reprezenta; a alcatui); inchipui (var., cuvant invechit chipui), verb (a reprezenta; a crea; a construi, a fabrica; a aduna; a imita; a imagina; a fauri, a concepe; a nascoci, a inventa; reflexiv, a fi vanitos, a se mindri); inchipuitor, adjectiv (invechit, reprezentant); inchipuinta, substantiv feminin (invechit, personificare, reprezentare); inchipuire, substantiv feminin (imagine, reprezentare; aspect, gest; imaginatie, fantezie, fictiune, inventie; himera; ipoteza; simulacru); neinchipuit, adjectiv (neimaginabil); inchipu(r)lui, verb (a repara, a fabrica, a construi), din mag. kepelni, in parte contaminat cu plural chipurile (DAR).