Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Chip

1 * Cuvantul cu diacritice: chip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP, chipuri, substantiv neutru, adverb 1. Substantiv neutru: 1. Față, obraz, figură. Un chip oval. ♦ Expresie a feței; fizionomie. Un chip trist. 2. Înfățișarea sau aspectul unei ființe. Avea chip omenesc. ♢ Locutiune adverb În chip de... = cu înfățișare de..., asemenea cu... ♦ Persoană; ființă. A văzut acolo multe chipuri. 3. Imagine, înfățișare a unei ființe sau a unui obiect, redată prin desen, pictură, sculptură etcetera ♢ Chip cioplit = idol. II. Substantiv neutru: 1. Fel, mod, gen. Scrie într-un chip original. ♢ Locutiune adjectiv Fel și chip de... = tot felul de... ♢ Locutiune adverb (În sau cu) fel și chip (sau chipuri) = în tot felul, în toate modalitățile posibile. 2. (Rar) Modalitate, posibilitate. ♢ Locutiune adverb Cu orice chip = oricum. În (sau cu) nici un chip = nicidecum. ♢ Expresie Nu e chip să... = nu se poate, imposibil să... A nu avea (nici un) chip (să...) = a nu avea posibilitatea, a nu putea (să...). (Popular) A afla chip (și cale) = a găsi un mijloc eficace, o soluție. 3. (Regional) Încercare (de a găsi o soluție) 4. (În expresie) Cu chip să... = ca să..., pentru ca să..., având intenția să... Cu chip că... = sub pretext că..., sub aparența că... III. Adv. (La plural art.; popular) Vorba vine, cică. ♦ La drept vorbind, nu-i vorbă; ba chiar. – Din limba maghiara kep.

2 * Cuvantul cu diacritice: chip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP substantiv verifica cuvantul: cuvânt, divinitate, dumnezeu, exemplu, idol, ilustrație, model, motiv, pictură, pildă, pânză, plan, poză, pretext, reprezentare, schemă, schiță, simbol, tablou, zeitate, zeu.

3 * Cuvantul cu diacritice: chip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP s., adverb 1. substantiv verifica cuvantul: față. 2. substantiv verifica cuvantul: fizionomie. 3. substantiv verifica cuvantul: portret. 4. substantiv verifica cuvantul: efigie. 5. substantiv verifica cuvantul: vedere. 6. substantiv imagine, (rar) închipuire. (-ul lui îmi revine mereu în minte.) 7. substantiv verifica cuvantul: spectru. 8. substantiv verifica cuvantul: persoană. 9. substantiv verifica cuvantul: aspect. 10. substantiv fason, fel, model, (învechit și reg.) modă. (Făcut după -ul...) 11. substantiv verifica cuvantul: sens. 12. substantiv verifica cuvantul: specie. 13. substantiv verifica cuvantul: mod,. 14. adverb (la plural art.) cică, (prin Transilvania) maramchipu. (-urile, s-ar fi dus până la el.)

4 * Cuvantul cu diacritice: chip cip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP CIP/ substantiv neutru pastilă cu circuit integrat în procesul de miniaturizare a ordinatoarelor. (< limba engleza chip)

5 * Cuvantul cu diacritice: chip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: chip substantiv neutru, plural chipuri

6 * Cuvantul cu diacritice: chipchípurile
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: chip/chipurile adverb

7 * Cuvantul cu diacritice: chip
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP² adverb Ca să zic așa; vorba vine. -urile a plecat. [Varianta chipurile] ungara kep

8 * Cuvantul cu diacritice: chip -uri
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: CHIP¹ -uri n. 1) Partea de dinainte a capului la om; față; obraz. Frumos la -. 2) Ansamblu de trăsături specifice feței; fizionomie; figură. Un - trist. 3) Imagine a unei persoane redată prin desen, sculptură etcetera; portret. 4) Formă particulară de a fi (a cuiva sau a ceva); mod; fel. ungara kep

9 * Cuvantul cu diacritice: chip chípuri
Cuvantul fara diacritice: chip

Definitie: chip (chipuri), substantiv neutru – 1. Imagine, reprezentare plastică (odinioară a oricărui obiect, în prezent a unei persoane). – 2. Aspect, față, figură, fizionomie. – 3. Imagine, simbol, reprezentare. – 4. Gest, apucătură. – 5. Manieră, mod, metodă. – 6. Mijloc, modalitate, posibilitate. – 7. (Adv.) Vorba vine, cică (cu această folosire se preferă modern plural articulat). Mag. kep „imagine” (Cihac, II, 489; DAR; Galdi, Dict., 87), de unde și limba sarba:, slov. kip (Berneker 504; conform Miklosich, Fremdw., 98). – Derivat chipeș, adjectiv (arătos, frumos), din mag. kepes „capabil; figurat”; chipos, adjectiv (arătos, frumos la chip); închipa, verb (a reprezenta; a alcătui); închipui (var., cuvant invechit chipui), verb (a reprezenta; a crea; a construi, a fabrica; a aduna; a imita; a imagina; a făuri, a concepe; a născoci, a inventa; reflexiv, a fi vanitos, a se mîndri); închipuitor, adjectiv (învechit, reprezentant); închipuință, substantiv feminin (învechit, personificare, reprezentare); închipuire, substantiv feminin (imagine, reprezentare; aspect, gest; imaginație, fantezie, ficțiune, invenție; himeră; ipoteză; simulacru); neînchipuit, adjectiv (neimaginabil); închipu(r)lui, verb (a repara, a fabrica, a construi), din mag. kepelni, în parte contaminat cu plural chipurile (DAR).