Patrie
Definitie, sens si explicatie
1Patrie, patrii, substantiv feminin
1. Mediu politic, social si cultural in care isi desfasoara viata si lupta fiecare popor; teritoriu locuit de un popor; tara in care s-a nascut cineva si al carei cetatean este. ♢ Patrie-mama (sau -muma) = tara din care s-a desprins o alta tara, o provincie etcetera, care este legata de prima prin unitate nationala, de limba, cultura, etcetera ♦ Orasul, satul, regiunea in care s-a nascut cineva; pamant natal, loc de bastina. ♦ Țara in care cineva se stabileste definitiv, fara sa-i apartina ca origine, dar fiind recunoscut ca cetatean al ei. ♦ Loc de origine a unei idei, a unui curent etcetera
2. Loc, climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. – Din limba latina Patria, franceza Patrie.
1. Mediu politic, social si cultural in care isi desfasoara viata si lupta fiecare popor; teritoriu locuit de un popor; tara in care s-a nascut cineva si al carei cetatean este. ♢ Patrie-mama (sau -muma) = tara din care s-a desprins o alta tara, o provincie etcetera, care este legata de prima prin unitate nationala, de limba, cultura, etcetera ♦ Orasul, satul, regiunea in care s-a nascut cineva; pamant natal, loc de bastina. ♦ Țara in care cineva se stabileste definitiv, fara sa-i apartina ca origine, dar fiind recunoscut ca cetatean al ei. ♦ Loc de origine a unei idei, a unui curent etcetera
2. Loc, climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. – Din limba latina Patria, franceza Patrie.
2Patrie substantiv tara, (invechit si popular) mosie, (popular si poetic) glie, (invechit) nastere, (grecism cuvant invechit) patrida. (Sa ne aparam -.)
3Patrie substantiv feminin (silabe -tri-e), art. patria (silabe -tri-a), g.-d. art. patriei; plural patrii, art. patriile (silabe -tri-i-)
4Patrie -i f. 1) Teritoriu care istoriceste apartine unui popor si unde acesta traieste. 2) Țara in care s-a nascut, in care traieste si al carei cetatean este cineva. 3) Loc unde s-a nascut si traieste cineva; pamant natal; tara; bastina. 4) Regiune de unde isi trage originea un anumit soi de plante sau de animale; bastina. 5) Loc unde a luat nastere ceva important istoriceste. -a teoriei atractiei universale este Anglia. [G.-d. Patriei; Sil. -tri-e] /<lat. patria, limba franceza: patrie
5Patrie substantiv feminin
1. Țara unde s-a nascut cineva, tara de bastina.
2. Loc unde s-a nascut cineva, loc de bastina; oras, tinut, pamant natal. ♦ Mediu social din care face parte cineva.
3. Loc unde a luat nastere sau s-a dezvoltat o stiinta, o arta etcetera [Genitiv -iei. / < lat., limba italiana patria, franceza patrie].
1. Țara unde s-a nascut cineva, tara de bastina.
2. Loc unde s-a nascut cineva, loc de bastina; oras, tinut, pamant natal. ♦ Mediu social din care face parte cineva.
3. Loc unde a luat nastere sau s-a dezvoltat o stiinta, o arta etcetera [Genitiv -iei. / < lat., limba italiana patria, franceza patrie].
6Patrie substantiv feminin
1. tara unde s-a nascut si traieste cineva; loc de bastina; pamant natal.
2. loc de origine a unei idei, a unei stiinte, arte etcetera
3. loc, climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. (< limba latina patria, franceza patrie)
1. tara unde s-a nascut si traieste cineva; loc de bastina; pamant natal.
2. loc de origine a unei idei, a unei stiinte, arte etcetera
3. loc, climat propice dezvoltarii cuiva sau a ceva. (< limba latina patria, franceza patrie)
7Patrie (patrii), substantiv feminin – Țara, pamint, loc de bastina. – Mr. patrie.
Franceza patrie, limba italiana patria (Muste, jumatatea secolul Xviii).
E dubletul lui patrida, substantiv feminin (invechit si ironic, patrie; Grecia), din limba neogreaca: παρτίδα, secolul Xviii (Galdi 223). – Derivat patriot, substantiv masculin, din limba neogreaca: παρτιώτης; patriotic, adjectiv , din franceza patriotique; patriotism, substantiv neutru, din franceza patriotisme.
Franceza patrie, limba italiana patria (Muste, jumatatea secolul Xviii).
E dubletul lui patrida, substantiv feminin (invechit si ironic, patrie; Grecia), din limba neogreaca: παρτίδα, secolul Xviii (Galdi 223). – Derivat patriot, substantiv masculin, din limba neogreaca: παρτιώτης; patriotic, adjectiv , din franceza patriotique; patriotism, substantiv neutru, din franceza patriotisme.