Pedestru -ă
Definitie, sens si explicatie
1Pedéstru, -ă, pedestri, -stre, adjectiv , substantiv masculin
1. Adjectiv (Astazi rar) Care merge, care calatoreste pe jos. ♦ (Adverbial) Pe jos, cu piciorul.
2. Substantiv masculin (Înv.) Pieton.
3. Adjectiv (Despre soldati, trupe etcetera) Care se deplaseaza sau care actioneaza (in lupta) pe jos.
4. Substantiv masculin (Înv.) Infanterist. – Limba Latina Pedester, -tris.
1. Adjectiv (Astazi rar) Care merge, care calatoreste pe jos. ♦ (Adverbial) Pe jos, cu piciorul.
2. Substantiv masculin (Înv.) Pieton.
3. Adjectiv (Despre soldati, trupe etcetera) Care se deplaseaza sau care actioneaza (in lupta) pe jos.
4. Substantiv masculin (Înv.) Infanterist. – Limba Latina Pedester, -tris.
2Pedestru antonim: calaret
3Pedéstru substantiv verifica cuvantul: infanterist, pieton, treca-tor.
4Pedéstru adjectiv verifica cuvantul: schiop.
5Pedestru adjectiv m., substantiv masculin, plural pedestri; f. singular pedestra, plural pedestre
6Pedéstru -stra (-stri, -stre) si substantival 1) rar (despre persoane) Care merge pe jos. 2) (despre ostasi) Care se deplaseaza si lupta pe jos. /<lat. pedester, -tris
7Pedéstru, -ă adjectiv
1. care merge, calatoreste pe jos.
2. (peior.) lipsit de inteligenta, prost. ♢ (despre stil) fara valoare, simplu, prozaic. (< limba latina pedester, -tris)
1. care merge, calatoreste pe jos.
2. (peior.) lipsit de inteligenta, prost. ♢ (despre stil) fara valoare, simplu, prozaic. (< limba latina pedester, -tris)
8Pedestru (pedestra), adjectiv –
1. Care merge pe jos. –
2. (Trans. de S. si Verifica cuvantul:) Schilod, invalid. – Mr. pedestru.
Probabil direct din limba latina pĕdestrem (Puscariu 1295; Meyer, Alb.
St., Iv, 95; Candrea).
În general e considerat un imprumut tirziu (Tiktin; Rew 6346) pentru ca l-a conservat pe d si pentru ca nu a diftongat f., *pedeastra (nu cunoastem f. de la sensul 2).
În ciuda acestor dificultati, prezenta in mr., sensul popular din Trans. si expresiile cum ar fi carare de om pedestru (Doc.
Muntenia 1650), exclud ideea unui imprumut tirziu, care ar fi trebuit sa pastreze nuanta militara.
Derivat pedestri, verb (a cere sa descalece; reflexiv, a descaleca); pedestras, substantiv masculin (drumet, persoana care merge pe jos; soldat de infanterie); pedestrime, substantiv feminin (infanterie).
1. Care merge pe jos. –
2. (Trans. de S. si Verifica cuvantul:) Schilod, invalid. – Mr. pedestru.
Probabil direct din limba latina pĕdestrem (Puscariu 1295; Meyer, Alb.
St., Iv, 95; Candrea).
În general e considerat un imprumut tirziu (Tiktin; Rew 6346) pentru ca l-a conservat pe d si pentru ca nu a diftongat f., *pedeastra (nu cunoastem f. de la sensul 2).
În ciuda acestor dificultati, prezenta in mr., sensul popular din Trans. si expresiile cum ar fi carare de om pedestru (Doc.
Muntenia 1650), exclud ideea unui imprumut tirziu, care ar fi trebuit sa pastreze nuanta militara.
Derivat pedestri, verb (a cere sa descalece; reflexiv, a descaleca); pedestras, substantiv masculin (drumet, persoana care merge pe jos; soldat de infanterie); pedestrime, substantiv feminin (infanterie).