Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Pedestru -ă

1 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru -ă
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: PEDESTRU, -Ă, pedeștri, -stre, adjectiv , substantiv masculin 1. Adjectiv (Astăzi rar) Care merge, care călătorește pe jos. ♦ (Adverbial) Pe jos, cu piciorul. 2. Substantiv masculin (Înv.) Pieton. 3. Adjectiv (Despre soldați, trupe etcetera) Care se deplasează sau care acționează (în luptă) pe jos. 4. Substantiv masculin (Înv.) Infanterist. – Limba Latina pedester, -tris.

2 * Cuvantul cu diacritice: pedestru
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: Pedestru antonim: călăreț

3 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: PEDESTRU substantiv verifica cuvantul: infanterist, pieton, trecă-tor.

4 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: PEDESTRU adjectiv verifica cuvantul: șchiop.

5 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: pedestru adjectiv m., substantiv masculin, plural pedeștri; f. singular pedestră, plural pedestre

6 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru -stră -ștri -stre
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: PEDESTRU -stră (-ștri, -stre) și substantival 1) rar (despre persoane) Care merge pe jos. 2) (despre ostași) Care se deplasează și luptă pe jos. limba latina pedester, -tris

7 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru -ă
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: PEDESTRU, -Ă adjectiv 1. care merge, călătorește pe jos. 2. (peior.) lipsit de inteligență, prost. ♢ (despre stil) fără valoare, simplu, prozaic. (< limba latina pedester, -tris)

8 * Cuvantul cu diacritice: pedéstru pedéstră
Cuvantul fara diacritice: pedestru

Definitie: pedestru (pedestră), adjectiv – 1. Care merge pe jos. – 2. (Trans. de S. și Verifica cuvantul:) Schilod, invalid. – Mr. pedestru. Probabil direct din limba latina pĕdestrem (Pușcariu 1295; Meyer, Alb. St., IV, 95; Candrea). În general e considerat un împrumut tîrziu (Tiktin; REW 6346) pentru că l-a conservat pe d și pentru că nu a diftongat f., pedeastră (nu cunoaștem f. de la sensul 2). În ciuda acestor dificultăți, prezența în mr., sensul popular din Trans. și expresiile cum ar fi cărare de om pedestru (Doc. Muntenia 1650), exclud ideea unui împrumut tîrziu, care ar fi trebuit să păstreze nuanța militară. Derivat pedestri, verb (a cere să descalece; reflexiv, a descăleca); pedestraș, substantiv masculin (drumeț, persoană care merge pe jos; soldat de infanterie); pedestrime, substantiv feminin (infanterie).