Pendul
Definitie, sens si explicatie
1Pendul, pendule, substantiv neutru
1. Corp solid care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe cand este scos din pozitia de echilibru stabil; prin extensiune dispozitiv sau piesa a unui mecanism a caror oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. Ceas de perete a carui miscare este reglata de un pendul (1). [Varianta: Pendula substantiv feminin] – Din franceza Pendule, limba latina Pendulus.
1. Corp solid care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe cand este scos din pozitia de echilibru stabil; prin extensiune dispozitiv sau piesa a unui mecanism a caror oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. Ceas de perete a carui miscare este reglata de un pendul (1). [Varianta: Pendula substantiv feminin] – Din franceza Pendule, limba latina Pendulus.
2Pendul substantiv pendul compus = pendul fizic; pendul fizic verifica cuvantul: pendul compus; pendul matematic = pendul simplu; pendul simplu verifica cuvantul: pendul matematic.
3Pendul (dispozitiv care oscileaza) substantiv neutru, plural pendule
4Pendul -e n. 1) Corp solid suspendat care, sub actiunea unei forte, poate oscila in jurul unui punct sau al unei axe fixate. 2) Dispozitiv care, osciland, regleaza functionarea unui mecanism. /<fr. pendule, limba latina pendulus
5Pendul substantiv neutru
1. Corp solid, greu, care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe cand este scos din pozitia sa de echilibru stabil; (prin extensiune) dispozitiv sau piesa a unui mecanism care prin oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. Tip de corp de iluminat suspendat printr-o tija.
3. Pendula. [Plural -le, -luri. / < franceza pendule, conform limba latina pendulus].
1. Corp solid, greu, care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe cand este scos din pozitia sa de echilibru stabil; (prin extensiune) dispozitiv sau piesa a unui mecanism care prin oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. Tip de corp de iluminat suspendat printr-o tija.
3. Pendula. [Plural -le, -luri. / < franceza pendule, conform limba latina pendulus].
6Pendul substantiv neutru
1. corp solid care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe; (prin extensiune) dispozitiv, piesa a unui mecanism care prin oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. element de rezemare cu doua articulatii, folosit la poduri.
3. tip de corp de iluminat suspendat printr-o tija. (< franceza pendule, limba latina pendulus)
1. corp solid care poate oscila in jurul unui punct fix sau al unei axe fixe; (prin extensiune) dispozitiv, piesa a unui mecanism care prin oscilatie regleaza miscarile unei masini sau ale unui instrument.
2. element de rezemare cu doua articulatii, folosit la poduri.
3. tip de corp de iluminat suspendat printr-o tija. (< franceza pendule, limba latina pendulus)