Definitie Percuție - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PercÚȚie, percutii, substantiv feminin
1. Metoda de a diagnostica o afectiune dupa sunetul rezultat din lovirea usoara si repetata a unei regiuni a corpului. ♦ Masaj care consta din aplicarea unor lovituri rapide asupra unei regiuni a corpului.
2. Procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocanel a unei membrane, a unei lame, a unei placi metalice de la un instrument muzical. ♢ Instrument de percutie = instrument muzical care produce sunete prin percutie (2).
3. Izbire cu percutorul a capsei, a focosului unui proiectil, pentru a provoca aprinderea incarcaturii. [Varianta: Percutiune substantiv feminin] – Dupa franceza Percussion.

Varianta definitie 2: Percutie (muz., med., mil.) substantiv feminin (silabe -ti-e), art. percutia (silabe -ti-a), g.-d. art. percutiei; plural percutii, art. percutiile (silabe -ti-i-)

Varianta definitie 3: PercÚȚie -i f. 1) Metoda de detectare si diagnosticare a unei afectiuni pe baza sunetului rezultat prin lovirea usoara si repetata a unei parti a corpului. 2) Procedeu de producere a sunetelor, prin lovirea unei membrane, a unei lame sau a unei placi metalice cu un ciocanel. ♢ Instrument de - instrument muzical la care sunetul se produce prin lovirea unei piese intinse (timpane, diferite tipuri de tobe) sau prin lovirea instrumentului insusi (talere, clopote, xilofon etcetera). [G.-D. Percutiei; Sil. -ti-e] /Din franceza percussion

Varianta definitie 4: PercÚȚie substantiv feminin
1. Metoda de diagnosticare a unor boli dupa sunetul rezultat prin lovirea inceata si repetata a regiunii examinate.
2. Lovire, ciocnire, izbire. ♦ Instrument de percutie = instrument la care se canta prin lovirea unei membrane, a unei lame, a unei coarde etcetera
3. Lovire, izbire a capsei unui cartus, a unui focos. [Genitiv -iei, varianta percutiune substantiv feminin / < franceza percusion, limba latina percutere – a lovi].

Varianta definitie 5: PercÚȚie substantiv feminin
1. metoda de explorare clinica care permite diagnosticarea dupa sunetul rezultat prin lovirea inceata si repetata a regiunii examinate.
2. lovire, ciocnire, izbire. o instrument de - = instrument muzical care emite sunete prin lovirea unei membrane, lame etcetera ♢ grupa din orchestra din astfel de instrumente.
3. lovire de catre percutor a capsei unui cartus, a unui focos. (dupa franceza percussion, limba latina percussio)