Permutare
Definitie, sens si explicatie
1Permutare, permutari, substantiv feminin
1. Actiunea de a (se) permuta (1); transfer, permutatie. ♦ (Concretizat) Ordin, dispozitie de transferare.
2. (Mat.; Lingv.; mai ales la plural) Operatie prin care se schimba intre ele locurile a doua sau a mai multor elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutatie. – Verifica cuvantul: Permuta.
1. Actiunea de a (se) permuta (1); transfer, permutatie. ♦ (Concretizat) Ordin, dispozitie de transferare.
2. (Mat.; Lingv.; mai ales la plural) Operatie prin care se schimba intre ele locurile a doua sau a mai multor elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutatie. – Verifica cuvantul: Permuta.
2Permutare substantiv
1. verifica cuvantul: mutare.
2. (Mat., Lingv.) permutatie.
1. verifica cuvantul: mutare.
2. (Mat., Lingv.) permutatie.
3Permutare substantiv feminin, plural permutari
4Permutare -ari f. 1) verifica cuvantul: A permuta si A se permuta 2) mat.
Operatie prin care doua sau mai multe elemente isi schimba locurile. /v. a (se) permuta
Operatie prin care doua sau mai multe elemente isi schimba locurile. /v. a (se) permuta
5Permutare substantiv feminin
1. (Liv.) Actiunea de a permuta; permutatie. ♦ Ordin de transferare.
2. (Mat., lingv.; la plural) Transformare care inlocuieste enumerarea anumitor elemente dintr-o ordine, data printr-o enumerare a acelorasi elemente, dar intr-o ordine diferita. [< Permuta].
1. (Liv.) Actiunea de a permuta; permutatie. ♦ Ordin de transferare.
2. (Mat., lingv.; la plural) Transformare care inlocuieste enumerarea anumitor elemente dintr-o ordine, data printr-o enumerare a acelorasi elemente, dar intr-o ordine diferita. [< Permuta].
6Permutare substantiv feminin
1. actiunea de a permuta.
2. (matematica; lingv.; plural) operatie prin care se schimba intre ele locurile a doua sau mai multe elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutatie.
3. reluare a unui fragment muzical pe un alt sunet. (< permuta)
1. actiunea de a permuta.
2. (matematica; lingv.; plural) operatie prin care se schimba intre ele locurile a doua sau mai multe elemente; grupe distincte de obiecte astfel formate; permutatie.
3. reluare a unui fragment muzical pe un alt sunet. (< permuta)