Definitie Pic - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Pic1, (I) interjectie, (II) picuri, substantiv neutru I. Interj. (Adesea repetat)
1. Cuvant care imita sunetul produs de caderea in picaturi a unui lichid pe un obiect tare.
2. (Rar) Cuvant care imita zgomotul produs de ciocul pasarilor cand ciugulesc. II. Substantiv neutru:
1. Picatura (1), strop.
2. Cantitate, masura, durata etcetera (foarte) mica din ceva; strop, fir, farama. ♢ Locutiune adverb (Cate) un pic = a) putin; B) (in constructii negative) deloc.
Nici pic = deloc, catusi de putin.
Pic cu pic = putin cate putin, incetul cu incetul. ♢ Locutiune adverb si adjectiv Fara (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Varianta: (regional) Picur substantiv masculin] – Onomatopee.

Varianta definitie 2: Pic2, picuri, substantiv neutru Ciocan de abataj. – Din limba germana Pick[hammer].

Varianta definitie 3: Pic3 substantiv neutru Produs chimic folosit pentru scoaterea petelor de cerneala (albastra). – Din Picatura (derivat regresiv).

Varianta definitie 4: Pic substantiv verifica cuvantul: picon.

Varianta definitie 5: Pic interjectie, substantiv I. interjectie tar! (Apa se prelinge si face: -!, -.) II. substantiv
1. verifica cuvantul: picatura.
2. verifica cuvantul: bucatica.
3. farama, fir, picatura, piscatura, strop, (regional) piculete, strelice, tara, (Mold. si Muntenia) sleama, (figurativ) scanteie. (Nici un - de ...)
4. (figurativ) dram, strop. (Un - de noroc, de minte.)

Varianta definitie 6: Pic interjectie

Varianta definitie 7: Pic substantiv neutru /Picur s. m. (picatura), plural picuri

Varianta definitie 8: Pic (farama) substantiv neutru

Varianta definitie 9: Pic (miner., nav.) substantiv neutru, plural picuri

Varianta definitie 10: Pic1 interj. (se foloseste, deseori repetat, pentru a reda zgomotul produs de caderea picaturilor unui lichid pe o suprafata). /Onomat.

Varianta definitie 11: Pic2 -uri n. 1) Particica globulara de lichid; strop; picatura. 2) Cantitate foarte mica din ceva; faramitura; picatura; strop; dram. - de faina. 3) Durata foarte scurta. - de timp. /Onomat.

Varianta definitie 12: Pic3 n.
Produs chimic folosit pentru curatarea petelor de cerneala. /Din picatura

Varianta definitie 13: Pic1 substantiv neutru
1. Verga asezata oblic pe catargul de la pupa, pe care se leaga partea de sus a unei panze. ♢ La pic scurt (despre ancora) = cu putin lant la apa.
2. Compartiment etans la extremitatea dinspre prora sau dinspre pupa a unei nave. [< franceza pic].

Varianta definitie 14: Pic2 substantiv neutru Ciocan de abataj; pichamar. [< limba germana Pick(eisen), limba engleza peak].

Varianta definitie 15: Pic1 substantiv neutru
1. verga asezata oblic pe catargul de la pupa, pe care se leaga partea de sus a unei panze. ♦ la - scurt = (despre ancora) cu putin lant la apa.
2. compartiment etans la extremitatea dinspre prora sau dinspre pupa a unei nave. (< franceza pic)

Varianta definitie 16: Pic2 substantiv neutru pichamar. (< limba germana Pick/hammer/)

Varianta definitie 17: Pic interjectie – Imita zgomotul produs de o picatura in cadere.
Creatie expresiva, conform poc, pac, plici si radacina romanica picc- (Koerting 7131; REW 6494). – Derivat pic, substantiv neutru (picatura, strop; putin, cantitate mica), conform mr. k’ic, megl. chica, limba albaneza pikë, calabr. picca; pica, verb (a picura; a face sa picure; a cadea; a surveni; a veni pe neasteptate), conform limba albaneza pikoń, mr. k’icu, k’icare, megl. pic, picare; picat, adjectiv (pestrit, patat); picat, substantiv masculin (picurat; cadere); picatea, substantiv feminin (bulina pe stofe; nostim, atragator); picatoare, substantiv feminin (Trans., vas pentru untura care se pune sub gratar); picatura, substantiv feminin (strop; guta), format din pica ca sburatura de la sbura; picura, verb (a cadea strop cu strop, a asuda; a dormita), de la plural picuri, ca pica de la sing. pic; picur, substantiv neutru (picurare); picura, substantiv feminin (burnita); picuratoare (var. picatoare), substantiv feminin (rar, pipeta); picuris, substantiv neutru (picurat; loc unde se prelinge apa); picus, substantiv neutru (strop; vin, bautura; cistig neasteptat, remunerare neasteptata, a unui functionar); picui, verb (a picura); picoti, verb (a dormita); picoteala, substantiv feminin (toropeala); intrumpic, adverb (Trans., amanuntit); intrumpica, verb reflexiv (a se intelege), conform D. Maniu, Cah.
S. Puscariu, I, 188-