Definitie Picior - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Picior, picioare, substantiv neutru
1. Fiecare dintre cele doua membre inferioare ale corpului omenesc, de la sold pana la varful degetelor, si fiecare dintre membrele celorlalte vietuitoare, care servesc la sustinerea corpului si la deplasarea in spatiu. ♢ Locutiune adjectiv Bun (sau iute) de picior (sau de picioare) = iute, sprinten. ♢ Locutiune adverb În (sau pe) picioare sau (familiar) d(e)-a-n picioarele = in pozitie verticala; sus.
În varful picioarelor = cu corpul sprijinit numai pe varfurile degetelor de la picioare; prin extensiune fara a face zgomot, tiptil.
Cu piciorul (sau picioarele) = fara un mijloc de locomotie, pe jos. – Din cap pana in picioare = de sus si pana jos, in intregime; cu desavarsire.
Pe picior gresit (la unele jocuri sportive) nepregatit pentru a para actiunea adversarului sau, p. gener., pentru a raspunde unei provocari. ♢ Expresie Unde-ti stau picioarele iti va sta si capul = vei plati cu viata (daca nu vei face un anumit lucru).
A sari drept (sau ars) in picioare = a se ridica repede, brusc.
A se pune (sau a fi) pe (sau in) picioare = A) a se insanatosi dupa o boala (lunga); B) a se reface din punct de vedere material.
A vedea (pe cineva) pe (sau in) picioare = a vedea pe cineva sanatos. (Glumet sau ir.) Are numai (atatia...) ani pe un picior = are o varsta mai mare decat cea pe care o marturiseste.
A pune piciorul (undeva) = a calca, a pasi, p. ext., a patrunde, a se instala undeva; a frecventa pe cineva.
A pune pe picioare = A) a initia, a organiza ceva, a face sa mearga, sa functioneze; B) a ingriji un bolnav si a-l insanatosi.
A scula (sau a pune etcetera) in picioare = a mobiliza in vederea unei actiuni.
A se topi (sau a se usca, a pieri, a se pierde) pe (sau din, de pe) picioare ori d(e)-a-n picioarele = a slabi, a se prapadi cu incetul.
A boli (sau a duce boala) pe picioare = a fi bolnav (usor), fara a zacea la pat. (A fi) cu un picior in groapa (si cu unul afara) = (a fi) foarte batran, prapadit, bolnav; (a fi) aproape de moarte.
A vedea pe cineva cu picioarele inainte = a vedea pe cineva mort.
A sta (sau a fi) in picioarele cuiva = a impiedica, a incurca, a deranja pe cineva; a fi inoportun.
A sta (sau a ramane, a fi) in picioare = A) a exista sau a continua sa existe; B) (despre teorii, planuri, ipoteze etcetera) a corespunde cu realitatea, a fi intemeiat; C) a sta, a ramane intact sau in pozitie verticala.
E tata-sau (sau mama-sa etcetera) in picioare = seamana intocmai, e leit cu tatal sau (sau cu mama sa etcetera).
A sari intr-un picior = a se bucura mult.
Cat te-ai intoarce (sau invarti) intr-un picior = repede de tot, intr-o clipa. (Familiar) A o lua (sau a o apuca) la picior sau a-si lua picioarele pe umeri (sau la spinare) = a incepe sa fuga (repede), a o lua la goana; a incerca sa se faca nevazut prin fuga.
A nu-i (mai) sta (cuiva) picioarele sau (regional) a nu-si mai strange picioarele = a nu (mai) sta potolit, linistit, a alerga de colo-colo; a umbla mult.
A-si bate (sau a-si rupe) picioarele = a umbla mult, a obosi de prea multa alergatura. (Popular) A prinde (undeva) picior = a se aseza, a se stabili undeva.
A cadea (sau a se arunca) la picioarele cuiva sau a saruta picioarele cuiva = a se ruga (umil) de cineva; a se umili inaintea cuiva.
A calca (pe cineva) pe picior = A) a preveni pe cineva (calcandu-l pe incaltaminte) sa nu faca sau sa nu spuna ceva; B) a face sau a spune (cuiva) ceva suparator. (Pop. si familiar) A vorbi (sau a scrie etcetera) cu picioarele = a vorbi (sau a scrie etcetera) gresit (logic sau gramatical) ori fara talent; prin extensiune a scrie urat, a mazgali.
Fara cap si fara picioare = fara logica, lipsit de sens. (Familiar) A face (sau a capata) picioare = (despre obiecte) a disparea. (A sta sau a sedea etcetera) picior peste picior = (a sedea intr-o pozitie comoda) cu o parte a unui picior ridicata si asezata peste celalalt picior.
Cu coada intre picioare = rusinat, umilit.
A (se) lua peste picior = a (se) ironiza, a-si bate joc.
A calca (pe cineva sau ceva) in picioare = a distruge, a nimici; a dispretui, a desconsidera.
A pune (sau a asterne, a inchina etcetera ceva) la picioarele cuiva = a inchina, a oferi cuiva (ceva) in semn de supunere, de pretuire, de omagiu.
A-i pune cuiva capul sub picior = a omori pe cineva.
A bate din picior = a incerca sa-si impuna vointa; a se rasti, a comanda.
A(-i) pune (cuiva) piciorul in prag = a lua o atitudine hotarata, a se opune energic.
A da din maini si din picioare = a face tot posibilul pentru a duce o actiune la bun sfarsit, pentru a scapa dintr-o incurcatura etcetera (Familiar) A sta cu picioarele in apa rece = a se gandi profund si indelung la ceva.
A fi (sau a se afla etcetera) pe picior de pace (sau de razboi) = a fi (sau a se afla etcetera) in stare de pace (sau de razboi).
A fi pe picior de egalitate (sau pe acelasi picior) cu cineva = a se bucura de aceleasi drepturi, a avea aceeasi situatie cu altcineva.
A da cu piciorul = a respinge sau a lasa sa-i scape un prilej favorabil.
A trai pe picior mare = a duce o viata de belsug, a cheltui mult.
Parca l-a apucat (sau l-a prins) pe Dumnezeu de (un) picior, se spune despre cineva care traieste o bucurie mare si neasteptata.
A fi (sau a sta) pe picior de duca (sau de plecare) = a fi gata de plecare.
A lega (pe cineva) de maini si de picioare = a imobiliza (pe cineva); a nu lasa (cuiva) posibilitatea sa actioneze.
A(-si) taia craca (sau creanga) de sub picioare = a pierde sau a face sa piarda un avantaj, a (-si) periclita situatia.
A cadea de pe (sau din) picioare sau a nu se (mai) putea tine, a nu (mai) putea sta pe picioare, a nu-l (mai) tine etcetera picioarele, se spune despre un om care si-a pierdut echilibrul, puterile sau care este extrem de obosit.
A i se taia (sau a i se inmuia) cuiva (mainile si) picioarele = a avea o senzatie de slabiciune fizica; a nu se putea stapani (de emotie, de durere etcetera). (Nici) picior de... = nimeni, (nici) urma de..., (nici) tipenie.
Negustorie (sau comert, afaceri etcetera) pe picior = negustorie (sau comert, afaceri etcetera) facute intamplator, ocazional, fara sediu sau firma inscrisa. ♦ Compuse: (Botanica) piciorul-caprei = planta erbacee de padure, cu frunze palmate cu trei diviziuni si cu flori albe sau rosietice (Aegopodium podagraria); piciorul-cocosului = nume dat unor plante erbacee cu frunze lobate si cu flori galbene (Ranunculus). ♦ Picior (1) de animal sau de pasare fript sau fiert (pentru a fi mancat).
2. Proteza unui picior (1).
3. P. anal.
Nume dat unor parti de obiecte, de constructii sau unor obiecte, instrumente etcetera care seamana cu piciorul (1) si servesc ca suport, ca element de sustinere, de fixare etcetera ♦ Partea de jos, apropiata de pamant, a tulpinii unei plante; prin extensiune radacina.
4. P. anal.
Element al unei constructii care serveste la sustinerea si la legarea ei de teren; partea de jos, masiva, a unei constructii, a unui zid etcetera ♦ Picior de siguranta = parte din masivul unui zacamant lasata neexploatata in scopul protectiei unor lucrari sau a unor constructii de la suprafata.
5. P. anal.
Partea de jos a unui munte, a unui deal etcetera; zona mai larga de la baza unei forme de relief.
6. (Regional) Regulator (la plug). ♦ Coada coasei.
7. (Mat.; in sintagma) Piciorul perpendicularei = intersectia unei drepte cu planul sau cu dreapta pe care cade perpendicular.
8. Veche unitate de masura, avand lungimea de aproximativ o treime dintr-un metru, folosita si astazi in unele tari.
9. Unitate ritmica a unui vers, compusa dintr-un numar fix de silabe lungi si scurte sau accentuate si neaccentuate. – Limba Latina Petiolus.

Varianta definitie 2: Picior substantiv verifica cuvantul: cocarla, jumatate, manusa, regulator.

Varianta definitie 3: Picior substantiv
1. (ANATOMIE) membru inferior, (popular, familiar si depr.) crac, (popular) laba, (regional) gionat, (prin Bucovina) boldan. (-ul drept.)
2. (la plural) (popular, fam si depr.) craci (plural), gaibarace (plural), gaibe (plural), gaide (plural), zgaibarace (plural). (Nu mai sta cu -oarele departate!)
3. (MED.) picior plat = platfus.
4. proteza, (rar) pilug. (- de lemn.)
5. verifica cuvantul: butuc.
6. (TEHNICA) (regional) macau, popic. (- la coada coasei.)
7. (TEHN.) picior cu culisa verifica cuvantul: subler.
8. (BOTANICA) piciorul-caprei (Aegopodium podagraria) = (regional) laba-ursului; piciorul-cocosului = A) (Ranunculus pedatus) (regional) boglar, galbenele (plural), floare-de-leac, floricica-de-leac; B) (Ranunculus acris) (regional) curpenita, jab, rarunchi, floare-brosteasca, leustean-brostesc, ochiul-boului, ochiul-broastei, talpa-cocosului.

Varianta definitie 4: Picior substantiv neutru, plural picioare

Varianta definitie 5: Picior -oare n. 1) (la om si la animale) Membru care sustine corpul si serveste la deplasare. -orul stang. -oarele anterioare.
A se ridica in -oare. ♢ - plat picior cu talpa foarte putin scobita. Cu -orul (sau -oarele) (mergand) pe jos. Din -oare in pozitie verticalA. În varful -oarelor a) in varful degetelor (de la picioare); b) fara zgomot. Bun (sau iute) de - sprinten. Din cap pana-n -oare in intregime. Fara cap si fara -oare alogic. A da cu -orul a) a rata o ocazie favorabila; b) a trata pe cineva (sau ceva) cu dispret. A calca (Pe cineva sau Ceva) In -oare a) a distruge, calcand cu picioarele; b) a desconsidera. A lega (sau a fi legat) de maini si de -oare a lipsi pe cineva (sau a fi lipsit) de posibilitatea de a actiona. A fi pe - de egalitate cu cineva a avea aceleasi drepturi, aceeasi situatie, acelasi rang cu cineva. A intinde -oarele a se stinge din viata; a muri. A nu avea unde pune -orul a fi mare inghesuiala; ingramadire de lume. A-si bate -oarele degeaba a umbla degeaba, fara a-si atinge scopul. Un - aici si altul acolo foarte repede; fuga. Sa nu-ti vad -oarele pe aici! sa nu mai vii pe aici! A i se taia (sau a i se muia) cuiva (mainile si) -oarele a) a fi cuprins de o slabiciune fizica; b) a fi puternic coplesit de emotii.
A bate din - (sau din -oare) a porunci cu asprime; a se rasti.
A fi (sau a sta) pe - de duca a fi gata de plecare. Cu coada intre -oare (sau Vine) injosit; umilit. Unde-ti stau -oarele acolo iti va sta si capul vei fi omorat. A boli (sau a duce boala) pe -oare a suporta o boala fara a sta la pat. A pune pe -oare a) a pune lucrurile la punct; b) a insanatosi un bolnav, ingrijindu-l. A gandi cu -oarele a gandi alogic. A scrie cu -oarele a scrie necaligrafic. A sta (sau a fi, a ramane) pe -oare a) a-si mentine pozitia, situatia; b) a corespunde realitatii; a fi sustinut de argumente trainice. A da din maini si din -oare a se stradui din rasputeri pentru a obtine sau a solutiona ceva, pentru a salva o situatie. A sta cu -oarele in apa (rece) a medita mult si profund asupra unui lucru.
A fi cu un - in groapa a ajunge la limita vietii; a fi foarte batran. A cadea (sau a se arunca) la -oarele cuiva a se ruga cu disperare de cineva. A calca (pe cineva) pe - a) a provoca cuiva o neplacere; b) a da cuiva de inteles. A cadea de pe (sau din) -oare sau a nu se (mai) putea tine pe -oare (sau a nu (mai) putea sta pe -oare) a fi extrem de obosit. A pune (sau a asterne, a inchina) ceva la -oarele cuiva a darui ceva in semn de veneratie sau de supunere. A pune -orul in prag a) a-si manifesta vointa; b) a se opune categoric.
A scula (sau a ridica, a pune) in -oare a mobiliza la realizarea unei actiuni. A sta in -oarele cuiva a stingheri; a impiedica actiunile cuiva.
A se topi (sau a se usca, a se pierde) pe (sau de pe, din) -oare a slabi tare, a se stinge din viata, vazand cu ochii. A trai pe - mare a duce o viata luxoasa. A fi in -oare a fi pregatit in permanenta pentru actiune. -orul-caprei planta erbacee de padure cu tulpina erecta, ramificata, avand frunze mari, alungite, zimtate, si flori albe, grupate intr-o inflorescenta umbeliforma. -orul-cocosului planta erbacee cu tulpina erecta, avand frunze tripartite si flori albe sau galbene. 2) Parte a unor obiecte care serveste la sustinerea acestora. -orul scaunului. -oarele dulapului. 3) Parte inferioara a unui deal sau a unui munte. 4) agr.
Gramada de snopi asezati in cruce. 5) (in trecut) Unitate de masura a lungimii (egala cu aproximativ o treime dintr-un metru). 6) Unitate de masura a versului (egala cu un anumit numar de silabe accentuate si neaccentuate sau lungi si scurte). /<lat. petiolus

Varianta definitie 6: Picior (picioare), substantiv neutru –
1. Membru inferior la om si fiecare dintre membrele care ajuta la deplasare la celelalte vietuitoare, laba. –
2. Gamba, but, coapsa. –
3. Baza, sprijin. –
4. Masura de lungime. –
5. Metru poetic. –
6. Norma, stil. –
7. Dimb, delusor. –
8. Coada sau miner de coasa. –
9. (Oltenia) Claie de 13 snopi. – Mr. (ci)cior, megl. picior, istr. picioru.
Limba Latina petiolus (Diez, II, 53; Puscariu 1300; Candrea-Dens., 1371; REW 6324a), conform sp. pezuelo.
CuvÎnt de uz intern (ALR, I, 55). – Derivat picioroanga (var. piciorong), substantiv feminin (invechit, cirja; cataliga, papainog; pasare cu picioare lungi); piciorus, substantiv masculin (picior mic; un anumit fel de a tricota; betigas de litera); picioruse, substantiv feminin (Banat, trepied); impicioronga, verb reflexiv (a se pune pe picioare).