Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Chior chioară

1 * Cuvantul cu diacritice: chior chioáră
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR, CHIOARĂ, chiori, chioare, adjectiv 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; căruia îi lipsește un ochi. 2. (Reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Sașiu. 5. Figurativ (Despre surse de lumină) Care dă o lumină slabă, insuficientă; (despre lumină) slab. ♦ (Despre ferestre) Prin care lumina străbate cu greu, care este prea mic sau (în parte) astupat. 6. (În expresie) Apă chioară = a) nume dat în ironie unor alimente lichide sau unor băuturi alcoolice prea diluate; b) vorbe lipsite de conținut. A nu avea para chioară sau (rar, substantivat) a nu avea chioară în pungă = a nu avea nici un ban. – Din limba turca: kör.

2 * Cuvantul cu diacritice: chior
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR adjectiv , substantiv (învechit și popular) ponivos. (Om -.)

3 * Cuvantul cu diacritice: chior
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR adjectiv , substantiv verifica cuvantul: nevăzător, orb.

4 * Cuvantul cu diacritice: chior
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR substantiv verifica cuvantul: gazorniță.

5 * Cuvantul cu diacritice: chior
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR adjectiv verifica cuvantul: chiorâș, cruciș, încrucișat, pieziș, sașiu, sărac, slab, strabic.

6 * Cuvantul cu diacritice: chior
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: chior adjectiv m., plural chiori; f. singular chioară, plural chioare

7 * Cuvantul cu diacritice: chior chioáră chiori chioáre
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: CHIOR chioară (chiori, chioare) și substantival 1) Care vede numai cu un ochi; care are numai un ochi teafăr. 2) reg. Care nu vede deloc; orb. ♢ A da - peste cineva a se lovi de cineva. 3) Care vede rău la distanță; miop. 4) Care se uită cruciș; sașiu. 5) fig. (despre surse de lumină) Care nu dă lumină suficientă. 6) (despre lumină) Care nu luminează bine; slab. 7): Apă chioară a) mâncare sau băutură rară și fără nici un gust; b) vorbărie goală. A nu avea para chioară a nu avea nici un ban. limba turca kör

8 * Cuvantul cu diacritice: chiór chioáră
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: chior (chioară), adjectiv – 1. Care vede numai cu un ochi. – 2. Sașiu. – 3. Miop. – 4. Opac, care dă o lumină slabă. – 5. (Argou) As, carte de joc cu numărul unu. – 6. (Argou) Sărac, nevoiaș. – Mr., megl. chior. Limba Turca: kör „orb” (Roesler 596; Miklosich, Turk. Elem., II, 111; Berneker 680; Șeineanu, II, 114; Meyer 140; Lokotsch 1207); conform limba albaneza kjor, limba sarba: cor, și de asemenea limba albaneza göre „nenorocit”. Nu circulă în Trans. (conform ALR, I, 57). Pentru expresia apă chioară, conform chiar. Dubletul ceur (sașiu), care circulă în Banat și pe care Crețu 312 îl deriva din limba latina caeculus, reprezintă limba sarba: cor. Derivat chioară, substantiv feminin (para), în loc de para chioară (s-a spus despre monedele găurite, care încetau să mai aibă valoare de circulație); chiorî, verb (a scoate un ochi; a orbi, a-și pierde vederea; a se uita sașiu; a indica); chiorie, substantiv feminin (defectul de a fi sașiu; miopie); chiorilă, substantiv masculin (poreclă pentru miopi); chiorîș, adverb (cu un singur ochi, închizînd un ochi; pieziș; orbește, fără să se uite).

9 * Cuvantul cu diacritice: chiór
Cuvantul fara diacritice: chior

Definitie: chior interjectie – Imită mai multe zgomote, cum sînt chiorăiala sau strigătul curcanului. – Varianta ghior. Creație spontană, conform bîr, mîr, mor, hor, hîr. – Derivat chiorăi (var. ghiorăi, chiorcă(n)i, chercă(n)i, cherăi, Trans., corăi,) verb (despre curcani, a croncăni; despre mațe, a chiorăi); chirăi (var. cherăi, chirlăi), verb (despre găini, a cotcodăci; despre greieri, a cînta; a țipa, a striga); cherlăi, verb (rar, a lătra), cuvînt care ne apare numai la Brătescu-Voinești și care indică o contaminare cu chelălăi; chiorăială (var. ghiorăială, chiorăit, chiorăitură, ghiorăitură), substantiv feminin (zgomot produs de intestine); chiric, substantiv masculin (Trans., greiere; copil), ultimul sens explicabil prin ideea de „care țipă mult”; ghiorlan, substantiv masculin (șobolan; golan), cu același semantism ca termenul anterior, conform Philippide, Principii, 150 și Spitzer, Dacor., IV, 652-4 (după ipoteza greșită a lui Lacea, Dacor., III, 751, din săs. Jorlank „oaie de un an”); închiorcoșa, verb reflexiv (a-și roti coada curcanul; a privi cu dispreț, a se înfuria), cuvînt care pare a se explica printr-un joc foarte frecvent între băieți, care constă în a imita cuvîntul chior în jurul unui curcan, pentru a-l stîrni și a-l obliga să-și rotească îndată coada (după DAR și Candrea, origine necunoscută; Scriban îl pune în legătură cu mag. körleni „a învîrti”). Pentru varianta ghiorhăi, conform Iordan, BF, VII, 280.