Definitie Piedică - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: PiÉdicĂ, piedici, substantiv feminin
1. Factor care impiedica realizarea unui tel, care sta in calea unei actiuni: stavila, obstacol, impediment: dificultate, greutate. ♢ Locutiune verb A pune piedica (sau piedici) = a impiedica. ♦ Mijloc de a face pe cineva sa cada, impiedicandu-l cu piciorul. ♢ Locutiune verb A(-i) pune (o) piedica = a pune cuiva piciorul inainte pentru a-l face sa se impiedice si sa cada. ♦ (Rar) Greutate in vorbire.
2. (Concretizat) Unealta, dispozitiv, instrument folosit pentru blocarea sau incetinirea miscarii unui sistem tehnic, pentru blocarea unui organ mobil al acestuia, la sprijinirea sau la sustinere etcetera ♦ Franghie sau lant cu care se leaga picioarele de dinainte ale cailor, pentru a-i impiedica sa fuga cand sunt lasati sa pasca.
3. (Botanica; in compusul) Piedica-vantului = planta erbacee din familia leguminoaselor, cu frunze alungite, cu flori liliachii si albastrii (Lathyrus hirsutus). [Varianta: Piedeca substantiv feminin] – Din limba latina Pedica.

Varianta definitie 2: PiÉdicĂ substantiv verifica cuvantul: catel, cordenci, piedicuta.

Varianta definitie 3: PiÉdicĂ substantiv
1. verifica cuvantul: opritoare.
2. (regional) pazvat. (- pentru caii care pasc.)
3. verifica cuvantul: dificultate.
4. obstacol, (invechit si reg.) impiedicare, (figurativ) frana. (- in dezvoltarea unui proces.)

Varianta definitie 4: Piedica substantiv feminin (silabe pie-), g.-d. art. piedicii; plural piedici

Varianta definitie 5: PiÉdicĂ -ci f. 1) Factor care impiedica realizarea unei actiuni; stavila; obstacol; impediment; baraj; bariera. ♢ A pune - (sau -ci) a) a face ca cineva sa-si piarda echilibrul (folosind in acest scop piciorul); b) a crea greutati artificiale in realizarea unui scop. 2) Dispozitiv menit sa incetineasca sau sa blocheze o miscare. - la razboiul de tesut. ♢ - la caruta talaghir. 3) Franghie sau lant cu care se leaga picioarele de dinainte ale cailor ca sa nu se duca departe, cand sunt scosi la pascut. [G.-D. Piedicii; Sil. Pie-] /<lat. pedica

Varianta definitie 6: Piedica (piedici), substantiv feminin –
1. Fringhie sau lant cu care se leaga picioarele dinainte ale cailor pentru a-i opri sa fuga. –
2. Obstacol, stavilar. –
3. Dificultate, nevoie. –
4. Oprire a cuiva cu piciorul. –
5. Panglica sau cordon cu care se leaga picioarele mortilor. –
6. Frina. –
7. Siguranta la armele de foc. –
8. Cureaua cizmarului. –
9. Frina de la razboiul de tesut. – Varianta piedica, piedeca.
Mr. k’adica, megl. pędica.
Limba Latina pĕdĭca (Puscariu 1306; Candrea-Dens., 1176; REW 6347), conform limba italiana piedica (calabr. pedica, pedacchia), prov. petge, franceza piège, gal. pega, astur. pielga, limba albaneza pengë, limba neogreaca: (πεδοῦϰλα). – Derivat piedicuta, substantiv feminin (talpa-ursului, Lycopodium clavatum). – Conform: impiedica.