Dex Definitie Explicatie, Ce Inseamna Cuvantul Piez

1 * Cuvantul cu diacritice: piéz
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: PIEZ¹, piezi, substantiv masculin Unitate de măsură a presiunii, submultiplu al atmosferei. – Din franceza pieze.

2 * Cuvantul cu diacritice: piéz
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: PIEZ² substantiv masculin verifica cuvantul: piază.

3 * Cuvantul cu diacritice: piéz
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: piez (fiz.) substantiv masculin, plural piezi; simb. pz

4 * Cuvantul cu diacritice: piéz -i
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: PIEZ -i m. fiz. Unitate de măsură a presiunii (egală cu presiunea produsă de forța de un sten distribuită uniform pe o suprafață de un metru pătrat). franceza pieze

5 * Cuvantul cu diacritice: piéz
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: PIEZ substantiv masculin Unitate de măsură a presiunii, corespunzătoare unei forțe de un sten pe metru pătrat. [Pronume pi-ez. / < franceza pieze, conform limba greaca (veche) piezein – a presa].

6 * Cuvantul cu diacritice: piéz
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: PIEZ substantiv masculin unitate de măsură a presiunii, corespunzătoare unei forțe de un sten pe m². (< franceza pieze)

7 * Cuvantul cu diacritice: piéz piézi
Cuvantul fara diacritice: piez

Definitie: piez (piezi), substantiv masculin – 1. (Înv.) Picior. – 2. (În expresia în piez) În curmeziș, peste. – Varianta chezi, cheji. Mr. peză „glumă”. Limba Latina pĕdem (Pușchilă, Anuar de Geografie, II (1911), 159; Pușcariu, Dacor., I, 415; Scriban, Arhiva, XXIX, 49; Drăganu, Dacor., II, 611; Pușcariu, Lr., 199), conform REW 6439. Sensul de „picior”, propriu tututor der. romanice, există și în rom., conform va grăi omului cuvinte bune, și le va grăi cu hiclenșug, de-l va batjocoi, adică va grăi peste piezi (Îndreptarea Legii); unde peste piezi stă în locul expresiei actuale peste picior, conform franceza par-dessus la jambe (Tiktin traduce rău această exprimare, cum că ar însemna „a vorbi cu dublu înțeles”). Pentru a înțelege evoluția semantică, trebuie să pornim de la ideea banală, că ziua cuiva ar fi bună sau rea după cum iese din casă cu piciorul drept sau cu cel stîng înainte; de aici în piezi „după cum iese bine sau rău, nesigur”; în piezi buni „cu piciorul drept, sub auspicii bune”; în piezi răi „fără noroc, în ceas rău”. Varianta cheji, substantiv masculin plural (Mold., dispoziție, chef, stare de spirit) este normală fonetic și semantic. Derivat pieziș, adverb (în curmeziș); împiezișat, adjectiv (întretăiat, oblic); piază, substantiv feminin (șansă, noroc, dispoziție, chef, gust), sing. refăcut după plural piezi; piezos, adjectiv (nefericit, de rău augur; nenorocit, fără noroc).