Pingea
Definitie, sens si explicatie
1Pingea, pingele, substantiv feminin Bucata de talpa folosita pentru a inlocui partea anterioara a talpilor uzate (uneori si tocurile); prin extensiune partea anterioara a talpii incaltamintei, pe care se calca. [Varianta: Pingica substantiv feminin] – Din limba turca: Pençe.
2Pingea substantiv feminin, art. pingeaua, g.-d. art. pingelei; plural pingele
3Pingea -ele f.
Bucata de piele sau de cauciuc care se aplica pe jumatatea din fata a talpii la obiectele de incaltaminte, inlocuind-o pe cea uzata. [Art. Pingeaua; G.-d. Pingelei] /<turc. pençe
Bucata de piele sau de cauciuc care se aplica pe jumatatea din fata a talpii la obiectele de incaltaminte, inlocuind-o pe cea uzata. [Art. Pingeaua; G.-d. Pingelei] /<turc. pençe
4Pingea (pingele), substantiv feminin – Talpa de incaltaminte.
Limba Turca: (per.) pence (seineanu, Ii, 295; Loebel 76; Lokotsch 1620), conform limba albaneza pandzë (Meyer 318), bulgara penče, limba sarba:, cr. pendže (Cihac, Ii, 250). – Derivat pingeli, verb (a bate pingele; a insela, a escroca; a trage pe sfoara) pentru sensul al doilea conform papugiu, potlogar, potcovi; pingelui, verb (a pune pingele), rar; pingeluiala, substantiv feminin (dresul pingelelor).
Limba Turca: (per.) pence (seineanu, Ii, 295; Loebel 76; Lokotsch 1620), conform limba albaneza pandzë (Meyer 318), bulgara penče, limba sarba:, cr. pendže (Cihac, Ii, 250). – Derivat pingeli, verb (a bate pingele; a insela, a escroca; a trage pe sfoara) pentru sensul al doilea conform papugiu, potlogar, potcovi; pingelui, verb (a pune pingele), rar; pingeluiala, substantiv feminin (dresul pingelelor).