Pitagoreic -ă
Definitie, sens si explicatie
1Pitagoréic, -ă, pitagoreici, -ce, adjectiv , substantiv masculin
1. Adjectiv Care apartine curentului filozofic idealist si scolii de matematica din Grecia antica intemeiate de Pitagora, privitor la Pitagora, la scoala sau la doctrina lui filozofica; pitagoric.
2. Substantiv masculin Adept al filozofiei si al scolii de matematica a lui Pitagora. [Pronuntat: -re-ic] – Din limba germana Pythagoreisch.
1. Adjectiv Care apartine curentului filozofic idealist si scolii de matematica din Grecia antica intemeiate de Pitagora, privitor la Pitagora, la scoala sau la doctrina lui filozofica; pitagoric.
2. Substantiv masculin Adept al filozofiei si al scolii de matematica a lui Pitagora. [Pronuntat: -re-ic] – Din limba germana Pythagoreisch.
2Pitagoréic adjectiv pitagoric. (Doctrina -.)
3Pitagoreic adjectiv m., substantiv masculin (silabe -re-ic), plural pitagoreici; f. singular pitagoreica, plural pitagoreice
4Pitagoréic1 -ca (-ci, -ce) Care tine de pitagorism; propriu pitagorismului. /<germ. pythagoreisch
5Pitagoréic2 -ci m.
Adept al pitagorismului. /<germ. pythagoreisch
Adept al pitagorismului. /<germ. pythagoreisch
6Pitagoréic, -ă adjectiv Referitor la Pitagora, la pitagorism, propriu pitagorismului. substantiv masculin si feminin: Adept al pitagorismului; pitagorician. [Pronume -re-ic. / conform limba italiana pitagoreo, limba germana pithagoreisch, limba latina pythagoreus].
7Pitagoréic, -ă adjectiv, substantiv masculin f. (adept) al pitagorismului; pitagoric, pitagorician. (< limba germana pythagoreisch)