Plafon
Definitie, sens si explicatie
1Plafon, plafoane, substantiv neutru
1. Suprafata interioara a planseului superior al unei incaperi; tavan, bagdadie.
2. Cifra-limita, limita valorica (maxima) in cadrul unor operatii financiare, care nu poate fi depasita. ♢ Plafon de casa = limita pana la care se pot pastra in permanenta intr-o casierie sume pentru efectuarea unor plati curente.
3. Nivel maxim al unei marimi (viteza, turatii etcetera) pe care il poate atinge un sistem tehnic.
4. Înaltime la care se gaseste, la un moment dat, suprafata inferioara norilor fata de sol.
5. Altitudine maxima la care se poate urca o aeronava. – Din franceza Plafond.
1. Suprafata interioara a planseului superior al unei incaperi; tavan, bagdadie.
2. Cifra-limita, limita valorica (maxima) in cadrul unor operatii financiare, care nu poate fi depasita. ♢ Plafon de casa = limita pana la care se pot pastra in permanenta intr-o casierie sume pentru efectuarea unor plati curente.
3. Nivel maxim al unei marimi (viteza, turatii etcetera) pe care il poate atinge un sistem tehnic.
4. Înaltime la care se gaseste, la un moment dat, suprafata inferioara norilor fata de sol.
5. Altitudine maxima la care se poate urca o aeronava. – Din franceza Plafond.
2Plafon substantiv verifica cuvantul: tavan.
3Plafon substantiv neutru, plural plafoane
4Plafon -oane n. 1) Suprafata orizontala care formeaza partea superioara a unei incaperi; tavan; pod. 2) Limita superioara care nu poate fi depasita. 3) Înaltime la care se gaseste suprafata inferioara a stratului de nori. /<fr. plafond, limba germana Plafond
5Plafon substantiv neutru
1. Tavan.
2. Cifra-limita peste care nu se poate trece, care nu poate fi depasita (in operatii financiare, de planificare etcetera).
3. Nivel de altitudine. ♦ Înaltime maxima pe care o poate atinge un avion. ♦ Înaltime la care se gaseste un strat de nori (partea inferioara). [Plural -oane, -onuri, varianta plafond substantiv neutru / < franceza plafond].
1. Tavan.
2. Cifra-limita peste care nu se poate trece, care nu poate fi depasita (in operatii financiare, de planificare etcetera).
3. Nivel de altitudine. ♦ Înaltime maxima pe care o poate atinge un avion. ♦ Înaltime la care se gaseste un strat de nori (partea inferioara). [Plural -oane, -onuri, varianta plafond substantiv neutru / < franceza plafond].
6Plafon substantiv neutru
1. tavan.
2. cifra-limita, care nu poate fi depasita (in operatii financiare, de planificare etcetera).
3. nivel de altitudine. ♢ inaltime maxima pe care o poate atinge un avion. ♢ altitudine (partea inferioara) la care se gaseste un strat de nori. (< franceza plafond)
1. tavan.
2. cifra-limita, care nu poate fi depasita (in operatii financiare, de planificare etcetera).
3. nivel de altitudine. ♢ inaltime maxima pe care o poate atinge un avion. ♢ altitudine (partea inferioara) la care se gaseste un strat de nori. (< franceza plafond)