Platină
Definitie, sens si explicatie
1Platină, (2, 3) platine, substantiv feminin
1. Metal pretios de culoare alba-cenusie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil si ductil, foarte rezistent la caldura si la actiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, in tehnica dentara etcetera ♦ Negru de platina = platina (1) sub forma de pulbere, folosita in industrie.
2. Nume dat diferitelor piese de masini care altadata se fabricau din platina (1) sau care au luciul acestui metal.
3. Laminat semifabricat plat, cu sectiune dreptunghiulara, cu dimensiuni mici, care se foloseste ca materie prima la laminarea tablei subtiri. – Din franceza Platine.
1. Metal pretios de culoare alba-cenusie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil si ductil, foarte rezistent la caldura si la actiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, in tehnica dentara etcetera ♦ Negru de platina = platina (1) sub forma de pulbere, folosita in industrie.
2. Nume dat diferitelor piese de masini care altadata se fabricau din platina (1) sau care au luciul acestui metal.
3. Laminat semifabricat plat, cu sectiune dreptunghiulara, cu dimensiuni mici, care se foloseste ca materie prima la laminarea tablei subtiri. – Din franceza Platine.
2Platina substantiv feminin, g.-d. art. platinei; (piese de masini, laminate semifabricate) plural platine; (chimie) simb.
Pt
Pt
3Platină f.
Metal nobil lucios, de culoare alb-argintie, maleabil si ductil, rezistent la actiunea acizilor si la temperaturi inalte, avand diferite intrebuintari. /<fr. platine
Metal nobil lucios, de culoare alb-argintie, maleabil si ductil, rezistent la actiunea acizilor si la temperaturi inalte, avand diferite intrebuintari. /<fr. platine
4Platină substantiv feminin
1. Metal pretios, alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil si inoxidabil.
2. Nume dat unor piese de forma plana care intra in constructia anumitor aparate. [< franceza platine, conform sp. platina].
1. Metal pretios, alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil si inoxidabil.
2. Nume dat unor piese de forma plana care intra in constructia anumitor aparate. [< franceza platine, conform sp. platina].
5Platină substantiv feminin
1. metal pretios alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil si inoxidabil.
2. (plural) dispozitiv prevazut cu contacte electrice care comanda aprinderea in motoarele cu explozie.
3. piesa plana care intra in constructia anumitor aparate. (< franceza platine)
1. metal pretios alb-argintiu, dur, foarte greu, ductil si inoxidabil.
2. (plural) dispozitiv prevazut cu contacte electrice care comanda aprinderea in motoarele cu explozie.
3. piesa plana care intra in constructia anumitor aparate. (< franceza platine)