Plimba
Definitie, sens si explicatie
1Plimba, plimb, verb I.
1. Reflexiv A umbla in voie dintr-un loc intr-altul pentru a se recrea, a face miscare, a lua aer etcetera ♢ Expresie A se plimba ca voda prin loboda = a umbla in toate partile fara nici o piedica. (Familiar) Du-te de te plimba = vezi-ti de treaba, du-te si lasa-ma-n pace. ♦ Tranzitiv A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate si a insoti pe cineva la plimbare.
2. Tranzitiv A misca un obiect incoace si incolo, a trece dintr-o parte in alta. [Varianta: (regional) Preumbla, primbla verb I] – Limba Latina Perambulare.
1. Reflexiv A umbla in voie dintr-un loc intr-altul pentru a se recrea, a face miscare, a lua aer etcetera ♢ Expresie A se plimba ca voda prin loboda = a umbla in toate partile fara nici o piedica. (Familiar) Du-te de te plimba = vezi-ti de treaba, du-te si lasa-ma-n pace. ♦ Tranzitiv A duce, a purta (oameni sau animale); a scoate si a insoti pe cineva la plimbare.
2. Tranzitiv A misca un obiect incoace si incolo, a trece dintr-o parte in alta. [Varianta: (regional) Preumbla, primbla verb I] – Limba Latina Perambulare.
2Plimba verb verifica cuvantul: colinda, cutreiera, parcurge, strabate, vantura.
3Plimba verb
1. (prin Transilvania) a se seitali, (Ban., Transilvania si Bucovina) a se spatiri. (Toata ziua se -.)
2. a colinda, a cutreiera, (familiar) a se plimbarisi. (Se - prin poieni.)
3. verifica cuvantul: misca.
1. (prin Transilvania) a se seitali, (Ban., Transilvania si Bucovina) a se spatiri. (Toata ziua se -.)
2. a colinda, a cutreiera, (familiar) a se plimbarisi. (Se - prin poieni.)
3. verifica cuvantul: misca.
4Plimba verb, indicativ prezent 1 singular plimb, 3 singular si plural plimba
5A plimba plimb tranzitiv 1) A face sa se plimbe (insotind). 2) (obiecte) A misca (pe indelete) intr-o parte si in alta. ♢ A-si - ochii (sau privirile) a trece cu privirea in repetate randuri. /<lat. perambulare
6A se plimba ma plimb intranzitiv A se deplasa, fara graba, dintr-o parte in alta (fara o tinta precisa). /<lat. perambulare
7Plimba (plimb, plimbat), verb – A umbla in voie dintr-un loc in altul. – Varianta primbla, preumbla.
Mr. priimnu, priimnare, megl. priamnu, priamnari.
Limba Latina perambŭlāre (Puscariu 1336; Rosetti, I, 170), conform umbla.
Cuvint de uz general (Alr, I, 96), s-a pastrat numai in rom. – Derivat plimb, substantiv neutru (balustrada, parmalic); plimba, substantiv feminin (Munt., stinghie in curte pe care se culca gainile); plimbare (var. primblare, preumblare), substantiv feminin (umblet in voie); plimbet, substantiv neutru (rar, plimbare); plimbaret, adjectiv (care se plimba mult); plimbatoare, substantiv feminin (closet).
Mr. priimnu, priimnare, megl. priamnu, priamnari.
Limba Latina perambŭlāre (Puscariu 1336; Rosetti, I, 170), conform umbla.
Cuvint de uz general (Alr, I, 96), s-a pastrat numai in rom. – Derivat plimb, substantiv neutru (balustrada, parmalic); plimba, substantiv feminin (Munt., stinghie in curte pe care se culca gainile); plimbare (var. primblare, preumblare), substantiv feminin (umblet in voie); plimbet, substantiv neutru (rar, plimbare); plimbaret, adjectiv (care se plimba mult); plimbatoare, substantiv feminin (closet).