Podgorie
Definitie, sens si explicatie
1Podgorie, podgorii, substantiv feminin
1. Regiune intinsa, de obicei deluroasa, cultivata cu plantatii masive de vita de vie (care asigura producerea unui anumit tip de vin); regiune viticola.
2. (Înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [Accentuat si: podgorie] – Din limba slava (veche) Podŭgorije.
1. Regiune intinsa, de obicei deluroasa, cultivata cu plantatii masive de vita de vie (care asigura producerea unui anumit tip de vin); regiune viticola.
2. (Înv.) Regiune de la poalele unui munte sau ale unui deal. [Accentuat si: podgorie] – Din limba slava (veche) Podŭgorije.
2Podgorie substantiv (regional) viet. (- Murfatlar.)
3Podgorie substantiv feminin (silabe -ri-e), podgoria (silabe -ri-a), g.-d. art. podgoriei; plural podgorii, art. podgoriile (silabe -ri-i-)
4Podgorie -i f. 1) Regiune (deluroasa) cultivata cu vii; regiune viticola. 2) Plantatie de vita de vie (de un anumit sort). [G.-d. Podgoriei; Sil. Ri-e] /<sl. podugorije
5Podgorie (podgorii), substantiv feminin –
1. Regiune de deal, colin[ subalpina. –
2. Vita-de-vie, plantatie de vita-de-vie.
Sl. podŭgorije „vale” (Miklosich, Lexicon, 598; Cihac, Ii, 273; Conev 42), conform pogori, slov. podgorje. – Derivat podgorean, adjectiv (rar, subalpin; substantiv masculin, viticultor); podgoriu, adjectiv (bogat in podgorii), creatie fortata la Alecsandri.
1. Regiune de deal, colin[ subalpina. –
2. Vita-de-vie, plantatie de vita-de-vie.
Sl. podŭgorije „vale” (Miklosich, Lexicon, 598; Cihac, Ii, 273; Conev 42), conform pogori, slov. podgorje. – Derivat podgorean, adjectiv (rar, subalpin; substantiv masculin, viticultor); podgoriu, adjectiv (bogat in podgorii), creatie fortata la Alecsandri.