Poet -ă
Definitie, sens si explicatie
1Poét, -ă, poeti, -te, substantiv masculin si feminin:
1. Persoana care compune poezii, autor de poezii.
2. Persoana inzestrata cu imaginatie si sensibilitate de poet (1). – Din limba neogreaca: Poiitis, lat., limba italiana Poeta, franceza Poète.
1. Persoana care compune poezii, autor de poezii.
2. Persoana inzestrata cu imaginatie si sensibilitate de poet (1). – Din limba neogreaca: Poiitis, lat., limba italiana Poeta, franceza Poète.
2Poét substantiv (livresc) bard, (rar) stihuitor, (invechit) cantator, poetic, stihar, versuitor, (depr.) versificator. (Mare - national.)
3Poet substantiv masculin, plural poeti
4Poét -ta (-ti, -te) m. si f. 1) Autor de creatii literare in versuri. 2) figurat: Persoana inzestrata cu imaginatie artistica. [Silabe Po-et] /<ngr. poitis, limba latina, limba italiana poeta, limba franceza: poete
5Poét, -ă substantiv masculin si feminin: Autor de poezii. ♦ Om cu fire, imaginatie si sensibilitate de poet. [Pronume po-et. / conform franceza poète, limba latina poeta].
6Poét, -ă substantiv masculin feminin
1. autor de poezii.
2. om cu fire, imaginatie si sensibilitate de poet (1). (< franceza poète, lat., limba italiana poeta, limba germana Poet)
1. autor de poezii.
2. om cu fire, imaginatie si sensibilitate de poet (1). (< franceza poète, lat., limba italiana poeta, limba germana Poet)
7Poet (poeti), substantiv masculin – Autor de poezii.
Franceza poète. – Derivat poetic, substantiv masculin (invechit, poet), din mgr. ποιητιϰός, secolul Xviii; poetic, adjectiv , din franceza poetique; poetastru, substantiv masculin, din limba italiana poetastro; poetiza, verb, din franceza poetiser; poezie, substantiv feminin, din franceza poesie.
Franceza poète. – Derivat poetic, substantiv masculin (invechit, poet), din mgr. ποιητιϰός, secolul Xviii; poetic, adjectiv , din franceza poetique; poetastru, substantiv masculin, din limba italiana poetastro; poetiza, verb, din franceza poetiser; poezie, substantiv feminin, din franceza poesie.