Definitie Polarizare - Ce inseamna si explicatie

Varianta definitie 1: Polarizare, polarizari, substantiv feminin Actiunea de a (se) polariza si rezultatul ei.
1. (Fiz.) Proces prin care un corp sau un sistem fizic dobandeste proprietatea de polaritate (1); stare a unui corp care a suferit un astfel de proces. ♢ Polarizare electrica = realizare a unei asimetrii in distributia sarcinii electrice pozitive si negative a unui sistem fizic (atom, molecula etcetera), a unui mediu sau a unui corp.
Polarizare electrolitica (sau electrochimica) = acumulare la electrozii unei bai de electroliza sau ai unei pile electrochimice a ionilor care realizeaza conductia prin solutia electrolitului.
Polarizare rotatorie = fenomen de rotire a planului de polarizatie al luminii liniar polarizate la trecerea ei printr-o substanta activa din punct de vedere optic. ♦ Proces fizic prin care un sistem capata proprietati preferentiale dupa o anumita directie; stare a unui sistem care a suferit un astfel de proces.
2. (Lingv.) Dezvoltare in directii opuse a sensurilor unui cuvant, nediferentiate la origine.
3. (Fil.) Formare a unor termeni opusi polari; realizare a unei polaritati (3). – Verifica cuvantul: Polariza.

Varianta definitie 2: Polarizare substantiv (cuvant ce tine de fizica)
1. polarizatie. (- luminii.)
2. polarizare magnetica verifica cuvantul: magnetizare.

Varianta definitie 3: Polarizare substantiv feminin, g.-d. art. polarizarii; plural polarizari

Varianta definitie 4: Polarizare -ari f. 1) verifica cuvantul: A polariza si A se polariza. 2) lingv.
Scindare a sensului unui cuvant in sensuri opuse. /v. a (se) polariza

Varianta definitie 5: Polarizare substantiv feminin
1. Fenomen fizic prin care unele corpuri capata insusirea de a avea poli magnetici sau electrici; polarizatie. ♦ Proces fizic prin care raza de lumina isi schimba miscarea normala ondulatorie pe mai multe planuri intr-o miscare ondulatorie pe un singur plan.
2. Stare a unui corp care a suferit un astfel de proces. ♦ Stare a unui mediu ale carui proprietati sunt descrise local de marimi vectoriale; (prin extensiune) marimea vectoriala care descrie o astfel de stare.
3. Diferentiere si dezvoltare in directii deosebite a sensurilor unui cuvant care avea initial un singur inteles. ♦ (Filozofie) Formare a unor termeni opusi polari. [< Polariza].

Varianta definitie 6: Polarizare substantiv feminin
1. faptul de a (se) polariza; polarizatie.
2. dezvoltare in directii opuse a sensurilor unui cuvant, initial cu un singur inteles.
3. (filozofie) formare a unor termeni opusi, polari.
4. metoda terapeutica prin folosirea curentului electric de foarte joasa amplitudine, trecut prin electrozi fixati cu polul pozitiv pe arcadele orbitale, iar cu cel negativ la nivelul picioarelor. (< polariza)